Actualmente, pentru studiul genomului plantelor de cultură, cei mai informativi şi oportuni markeri ADN sunt consideraţi markerii microsatelitici SSR, care reprezintă motive repetitive cu secvenţă scurtă (1-10 nucleotide, repetate în tandem), cunoscute ca prezentând variaţii frecvente ale numărului de unităţi repetitive, ca rezultat al mecanismelor celulare active în timpul replicării cromozomale. Datorită acestui fapt, analiza SSR (Simple Sequence Repeats) poate fi utilizată pentru diferenţierea moleculară a genotipurilor înrudite, a liniilor cu un genitor comun, etc. În baza analizei SSR a fost localizată o gena nouă Rmd_PI243540 care controlează rezistenţa soiei la făinare (Microsphaera diffusa Cooke &Peck) pe cromozomul 16 între markerul SSR Sat224 şi markerul SNP BARC-02187504228 la distanţa 9,6 şi 1,3 cM, respectiv, faţă de markerii nominalizaţi. Analiza expresiei genice, prin tehnici moleculare specifi ce, oferă informaţii valoroase cu privire la dinamica patogenezei la plante. Astfel, izolarea ARNm, reverstranscrierea, secvenţierea ADN complementar, analiza Northern şi Southern, traducerea ARN mesager in vitro, dar şi investigaţiile biochimice asupra produşilor genici şi căilor metabolice activate, analizele de structură şi ultrastructură ale celulelor şi ţesuturilor vegetale afectate, au pus în evidenţă o serie de markeri moleculari şi biochimici care cu succes pot fi utilizaţi în ameliorarea plantelor cu rezistenţă sporită la fi topatogeni şi producţie înaltă. Scopul acestei lucrări a constat în caracterizarea genetico-moleculară şi stabilirea gradului de similitudine, în baza analizelor imunologice şi a markerilor microsatelitici SSR, a genotipurilor noi, perspective de G. max, cultivate în Republica Moldova. În studiu au fost incluse soiuri create la Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM, Universitatea Agrară de Stat din Moldova şi Centrul ştiinţifi co-practic „Selecţia” din Bălţi şi omologate în Republica Moldova: Amelina (a. 2010), Clavera (a. 2010), Albisoara (a. 2010), Zodiac (a. 2004), Alina (a. 2002), K003 (a. 1994), Zenit (testat la Comisia de Stat în a. 2000), Mida (a. 2001); Glia (a. 2003), Bălţi 82 (a.a. 1987/2000), Bucuria (a.a. 1980/2000), Ch/H, Ki/K4, T/N, soiul arhaic: Kizelniska (seminţe de culoare neagră). În condiţii in vitro s-a testat reacţia imunologică a 15 genotipuri de soia la fi ltratul culturii (FC) F. oxysporum. Analiza clusteriană (metoda k-medii) a repartiţiei genotipurilor de soia în baza reacţiei la FC F. oxysporum a repartizat soiurile cercetate în 3 clustere. Clusterul 1 este format din genotipurile: Albişoara, Alina, Glia, Bălţi-82, Bucuria, Ki/K4, Kizelniska. Germinaţia (% din martor) soiurilor a variat în limitele 75,0…116,3%, lungimea rădăciniţei (% din martor) – 55,0… 86,5%, coefi cientul de variaţie a lungimii rădăciniţei – 43,0…54,0%. Clusterul 2 prezintă genotipurile cu rezistenţă mai mare: Clavera, K003, Zenit, Mida, Ch/H, T/N. Germinaţia soiurilor – 82,6…101,1%, lungimea rădăciniţei – 87,5…114,8%, coefi cientul de variaţie – 24,0…47,0 %. Clusterul 3 – Amelina, Zodiac. Germinaţia – 38,5…59,7%, lungimea rădăciniţei – 80,8…95,7 %, coefi cientul de variaţie – 29,0…51,0 %. Analiza SSR s-a efectuat în baza testării a 19 markeri moleculari, aparţinând diferitelor grupe de linkage, dintre care 14 au generat benzi, atestate în analizele ulterioare. In total, au fost obţinuţi 60 ampliconi. Rezultatele denotă prezenţa unor loci microsatelitici multialelici (4-6 alele pentru un genotip, iar pentru Satt420 – 8 alele pentru soiul Ch/H) la soiurile studiate. În baza numărului de ampliconi SSR s-a construit dendrograma de repartiţie şi scanarea multidimensională a genotipurilor de soia, în care se observă similitudinea soiurilor Bălţi 82, Amelina, T/N, Zodiac, Glia, Zenit. Acest fapt a fost confi rmat si prin dendrograma de repartiţie a genotipurilor de soia (metoda Ward) în baza profi lului electroforetic al ampliconilor SSR. Caracterizarea genetico-moleculară în baza markerilor SSR şi imunologică a genotipurilor studiate a demonstrat un grad înalt de similitudine. Analizele de genotipare prin tehnici moderne au demonstrat că cei 14 loci microsatelitici SSR utili ca markeri moleculari au fost relevanţi, şi au prezentat profi lurile caracteristice fi ecărui soi studiat. În baza rezultatelor obţinute se poate presupune că locii microsatelitici, incluşi în studiu, sunt asociaţi cu regiuni de ADN în care sunt localizate gene implicate în rezistenţa soiei la fuzarioză.