Articolul precedent |
Articolul urmator |
524 0 |
SM ISO690:2012 COMAROVA, Vasilisa, ŞIŞCANU, Gheorghe, CHINTEA, Petru, ŞVEŢ, Stepan. Procedeul de sporire a rezistenţei puieţilor de măr la secetă prin tratarea cu MELANGOZIDĂ. In: Genetica și fiziologia rezistenței plantelor, 21 iunie 2011, Chişinău. 2011, p. 30. ISBN 978-9975-78-994-3. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Genetica și fiziologia rezistenței plantelor 2011 | ||||||
Conferința "Genetica şi fiziologia rezistenţei plantelor" Chişinău, Moldova, 21 iunie 2011 | ||||||
|
||||||
Pag. 30-30 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Colaboratorii institutului au obţinut compuşi biologic activi de origine naturală din clasa steroizilor, care au însuşirea de a majora rezistenţa plantelor la secetă. Dintre substanţele propuse a fost şi Melangozida. Particularităţile acţiunii acestui fi toregulator au fost cercetate în baza reacţiilor de răspuns a proceselor funcţionale-cheie, ca schimbul hidric şi fotosintetic a plantelor. Experienţa a fost efectuată cu puieţii de măr a soiului Goldenspur în căsuţa de vegetaţie a institutului în condiţii controlate de umiditate (optimală şi insufi cientă), care au fost trataţi (în 2 termeni) în faza creşterii intensive cu biopreparatul propus (în concentraţie de 0,001 %). S-a stabilit, că defi citul de saturaţie a frunzelor din varianta-martor cu secetă (fără tratare), în comparaţie cu varianta-martor în condiţii favorabile, s-a majorat în diferiţi termeni aproximativ cu 23,5-101,0%, turgescenţa relativă a diminuat cu 11,3-14,9%, iar conţinutul total de apă – cu 6,8-10,6%. Stropirea frunzelor cu Melangozidă a stimulat mărirea hidratării ţesuturilor în ambele fonuri de umiditate, însă mai evident – în condiţii de secetă. Aşa, defi citul de saturaţie s-a diminuat cu 18,0-29,2%, turgescenţa s-a mărit cu 12,5-24,9 %, capacitatea de reţinere a apei s-a majorat cu 26,1-48,6%, indicând un consum de apă mai econom sub acţiunea substanţei aplicate. Prin urmare, metabolismul hidric a fost mai puţin afectat de secetă, întrucât cantitatea apei eliminate în procesul de ofi lire a scăzut nesemnifi cativ faţă de plantele-martor. Capacitatea înaltă a plantelor tratate cu fi tosteroidul studiat cu proprietăţi de autoreglare a schimbului hidric şi de sporire a efi cienţei utilizării apei în condiţii defi citare de umiditate coincide cu schimbările pozitive ale activităţii fotosintetice. De exemplu, conţinutul clorofi lei a+b după a doua tratare indică 4,05 mg/dm2, ceea ce constituie 134,88% faţă de martor. Această sporire a fost, posibil, indusă atât de intensitatea biosintezei, la fel cât şi de reţinerea degradării acestora. Spre sfârşitul vegetaţiei se observă o tendinţă de micşorare fondului de pigmenţi: suma clorofi lei la plantele tratate a depăşit martorul numai cu 15,39%, însă şi în perioada postsecetoasă biosubstanţa utilizată produce modifi cări pozitive protectoare. La plantele netratate conţinutul pigmenţilor s-a micşorat esenţial, probabil, din cauza degradării plastidelor. Este important de accentuat, că sub acţiunea preparatului s-a observat o creştere a conţinutului de carotenoizi, care servesc nu numai ca fi toreceptori şi antene suplimentare, ci şi ca protectori contra fotooxidării clorofi lei excitate. Efectul pozitiv al tratării cu Melangozidă s-a manifestat şi asupra formării suprafeţei frunzelor (depăşirea martorului de 2,3 ori), densităţii lor specifi ce şi a potenţialului fotosintetic. Modifi cările menţionate în valorile indicilor fotosintetici studiaţi într-o măsură mare au contribuit şi la productivitatea fotosintetică neto: în a 22 zi după I tratare a constituit 352,70% faţă de martor. Ultimul indice corelează cu recolta plantelor. În aşa mod, elucidarea particularităţilor de activitate fotosintetică şi legităţilor de adaptare şi rezistenţă a plantelor de măr la acţiunea insufi cienţei hidrice mărturisesc despre protejarea aparatului fotosintetic a plantelor cu utilizarea preparatului menţionat, şi ca urmare, a fost propus un procedeu de reglare exogenă a fotosintezei şi de sporire a rezistenţei puieţilor de măr prin tratament cu Melangozidă. Invenţia se referă la pomicultură şi poate fi aplicată pentru creşterea materialului săditor în pepinieră. |
||||||
|
Crossref XML Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <doi_batch version='4.3.7' xmlns='http://www.crossref.org/schema/4.3.7' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.crossref.org/schema/4.3.7 http://www.crossref.org/schema/deposit/crossref4.3.7.xsd'> <head> <doi_batch_id>ibn-100708</doi_batch_id> <timestamp>1719969776</timestamp> <depositor> <depositor_name>Information Society Development Instiute, Republic of Moldova</depositor_name> <email_address>[email protected]</email_address> </depositor> </head> <body> <collection> <collection_metadata> <full_title>Genetica și fiziologia rezistenței plantelor</full_title> </collection_metadata> <collection_issue> <publication_date media_type='print'> <year>2011</year> </publication_date> <isbn>978-9975-78-994-3</isbn> </collection_issue> <collection_article publication_type='full_text'><titles> <title>Procedeul de sporire a rezistenţei puieţilor de măr la secetă prin tratarea cu MELANGOZIDĂ</title> </titles> <contributors> <person_name sequence='first' contributor_role='author'> <given_name>Vasilisa</given_name> <surname>Comarova</surname> </person_name> <person_name sequence='additional' contributor_role='author'> <given_name>Gheorghe</given_name> <surname>Şişcanu</surname> </person_name> <person_name sequence='additional' contributor_role='author'> <given_name>Petru</given_name> <surname>Chintea</surname> </person_name> <person_name sequence='additional' contributor_role='author'> <given_name>Stepan</given_name> <surname>Şveţ</surname> </person_name> </contributors> <publication_date media_type='print'> <year>2011</year> </publication_date> <pages> <first_page>30</first_page> <last_page>30</last_page> </pages> </collection_article> </collection> </body> </doi_batch>