Comunicarea interculturală în industria ospitalitaţii și turism
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
774 58
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-18 16:52
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
316.77:[338.48+640.4] (1)
Sociologia culturii. Contextul cultural al vieții sociale (790)
Turism (534)
Tipuri de gospodărie (58)
SM ISO690:2012
BUZDUGAN, Adriana, CEBAN, Alexandra. Comunicarea interculturală în industria ospitalitaţii și turism. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine: dedicată zilelor europene ale patrimoniului, Ed. 1, 23-24 septembrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2019, Ediția 1, pp. 23-24. ISBN 978-9975-3290-4-0.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine
Ediția 1, 2019
Conferința "Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine"
1, Chişinău, Moldova, 23-24 septembrie 2019

Comunicarea interculturală în industria ospitalitaţii și turism

CZU: 316.77:[338.48+640.4]

Pag. 23-24

Buzdugan Adriana1, Ceban Alexandra2
 
1 Universitatea de Stat din Moldova,
2 Radisson Blu Leogrand Hotel, Chișinău
 
 
Disponibil în IBN: 26 februarie 2020


Rezumat

Globalizarea, în calitate de fenomen de nivel mondial, a afectat practic toate domeniile vieții sociale, mai ales în perioada postbelică. Acest concept a fost definit de nenumărate ori, ceea ce arată că complexitatea acestui concept, atât în știință, cât și în literatură, a inițiat abordări diverse. Odată cu creșterea și răspândirea efectelor globalizării, a apărut și problema dificultății comunicării oamenilor din întreaga lume ce interacționează prin intermediul afacerilor, politicii sau călătoriilor. Dacă analizăm mai detaliat procesul globalizării, putem observa că la baza acestuia stă limba. Ca un eveniment, proces ce acoperă întreaga lume, este necesar, în primul rând, ca acesta să fie pe înțelesul tuturor, iar ca să fie accesibil tuturor e nevoie de a utiliza comunicarea, iar la baza comunicării se află limba. Putem observa că în ultimul deceniu a sporit interesul față de multilingvism, această creștere este oarecum legată de angajamentul uniunii Europene cu privire la o Europă multilingvă. Politica lingvistică, susținută de Consiliul Europei, promovează predarea și învățarea a câtorva limbi străine în contextul educațional European. În conformitate cu Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi a fost propus ca cetățenii uE să cunoască trei limbi, limba maternă și alte două limbi din cadrul comunității, pentru a asigura multilingvismul ca o caracteristică esențială a identității Europene. Odată cu mărirea numărului de călători la finele celui de-al doilea Război Mondial, a apărut și necesitatea creării unei organizații ce va regla și va ajuta la dezvoltarea unui turism durabil pe toate continentele din lume. În așa mod, în anul 1975 a fost creată Organizația Mondială a Turismului, care în prezent numără circa 156 de țări de pe 5 continente. Scopul organizației este de a prezerva identitatea și cultura țărilor membre, respectând localnicii, tradițiile și limba acestora. iar pentru realizarea acestui scop, lucrătorii sectorului turistic și celui hotelier, pe lângă cunoașterea limbilor străine, sunt nevoiți să aplice și comunicarea interculturală în timpul discuțiilor cu clienții, atât localnici, cât și mai ales cei străini.