Aplicarea portofoliului ca metodă de evaluare în cadrul cursului de chimie
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
826 25
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-05 18:40
SM ISO690:2012
COROPCEANU, Eduard, CROITOR, Lilia. Aplicarea portofoliului ca metodă de evaluare în cadrul cursului de chimie. In: Calitatea formării specialiştilor în învăţământul superior:: strategii, forme, metode, 5-7 octombrie 2005, Bălţi. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2005, pp. 128-130. ISBN 9975-931-97-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Calitatea formării specialiştilor în învăţământul superior: 2005
Conferința "Calitatea formării specialiştilor în învăţământul superior:strategii, forme, metode"
Bălţi, Moldova, 5-7 octombrie 2005

Aplicarea portofoliului ca metodă de evaluare în cadrul cursului de chimie


Pag. 128-130

Coropceanu Eduard, Croitor Lilia
 
Universitatea de Stat din Tiraspol
 
 
Disponibil în IBN: 10 august 2019


Rezumat

O componentă fundamentală a procesului didactic este evaluarea – procesul de aplicare a sistemului educaţional sau a unei părţi a sistemului, procesul prin care se stabileşte dacă sistemul de învăţământ îşi îndeplineşte funcţiile pe care le are, dacă obiectivele sistemului sunt realizate. O evaluare eficientă produce schimbări pozitive în compartimentul instructiv-educaţional al elevilor. Din acest punct de vedere elevii gândesc mai profund asupra sarcinilor puse în faţa lor de către profesor, conştientizează responsobilitatea propriilor acţiuni, găsesc satisfacţie şi încredere în capacităţile lor de a rezolva toate problemele apărute. Una dintre modalităţile de evaluare a cunoştinţelor este portofoliul, care cuprinde produse ale elevilor dintr-o secvenţă mai lungă a procesului de învăţământ (fişe de informare; referate; eseuri; seturi de probleme rezolvate). Toate pot fi subiecte ale unor evaluări punctuale, dar, în ansamblu, informaţiile obţinute prin evaluare sunt mai bogate, mai complete. Componenţa unui portofoliu trebuie să răspundă scopului în care este alcătuit. Profesorul trebuie să precizeze structura portofoliului şi criteriile de evaluare. Este de preferat ca evaluatorul să arate elevilor un model al unui portofoliu, să le explice compartimentele cerute de tema respectivă, criteriile de evaluare şi modul de convertire al punctajului în note. Dacă este posibil, se vor motiva şi valorile punctajelor diferite, arătând că o componentă are nevoie de informări multiple în biblioteci, altă componentă cere ingeniozitate etc. Portofoliul este deosebit de valoros în evaluarea creativităţii, a puterii de concentrare, a cuantumului de muncă. Importanţa portofoliului la chimie constă în faptul că -mobilizează elevul pentru a cerceta surse suplimentare -integrează sistemul de cunoştinţe acumulate -dezvoltă capacitatea de analiză şi sinteză a informaţiei (scheme, tabele...) -facilitează sistematizarea informaţiei-formează şi dezvoltă deprinderile muncii individuale şi în grup -dezvoltă gândirea logică şi creativă -formează cadrul propriu de valori în scopul autoevaluării -utilizează un limbaj specific modulului -ajută la proiectarea şi executarea unui experiment -serveşte ca o bază de date -dezvoltă o atitudine deosebită faţă de propriul efort, rezultat... -reprezintă un model pentru activităţile ulterioare. Pentru a realiza un portofoliu corect e necesar de respectat următoarele cerinţe -tematica trebuie stabilită astfel încât să-l îndrume pe elev şi către surse de informaţii decât cele folosite în şcoală şi să-l conducă spre alte forme de comunicare şi relaţionare socială; -tema trebuie să trezească interesul elevilor; -gradul de dificultate sau de generalitate să nu fie atât de ridicat, pentru ca elevul să nu fie tentat să abandoneze sau munca lui să fie preluată de alţii, eventual părinţii, bunicii... ; -sursele de informare trebuie să fie precizate, lăsând însă elevului posibilitatea de a mai găsi şi alte surse ; -se vor cere periodic informaţii asupra efectuării portofoliului, pentru a se evita realizarea lui în criză de timp, deci superficială ; -se va cere elevilor să-şi dee frîu liber imaginaţiei (şi originalităţii) la folosirea metodelor pentru oformarea portofoliului, profesorul fiind doar în rol de consultant. Exemplu: Modulul: Nemetalele. Tematica: Azotul. Timp de lucru: trei săptămâni. Plan tematic: -Azotul -Amoniacul -Oxizii de azot -Acidul azotic -Circuitul azotului în natură. Elemente obligatorii: -Caracteristica generală (răspândirea în natură; obţinerea; proprietăţile fizice şi chimice; utilizarea). -Scheme, desene, tabele. -Eseu care să descrie circuitul azotului în natură.Concluzii: -Mi-am dorit să soluţionez problema: ,,Cum aş putea stimula creativitatea elevilor în procesul realizării Curriculumului naţional de chimie cu ajutorul portofoliului? Ce rezultat ar avea această metodă asupra elevilor? ”. -Lucrarea dată este o încercare de a prezenta căile de rezolvare a acestei probleme actuale. -Aplicarea acestei modalităţi de evaluare permite individualizarea şi diferenţierea instruirii elevilor. Permite abordarea funcţională şi practică a conţinuturilor predate. -Elevii capătă deprinderi de a opera cu termeni de limbaj chimic.