Republica Moldova a pornit pe calea democratizării acum 27 de ani, iar odată cu declararea independenţei au început transformări instituţionale în toate subsistemele vieţii sociale. Majoritatea guvernărilor au declarat că vor întreprinde măsuri pentru transformarea Republicii Moldova într-un stat democratic. În mare măsură, s-a reuşit crearea unui sistem pluripartidist, ca şi condiţie obligatorie pentru alegeri organizate după principii democratice. S-a început procesul de reformare şi transformare a tuturor instituţiilor statului în conformitate cu rigorile democraţiei. Au fost întreprinse anumite măsuri pentru crearea economiei de piaţă. Sistemul judiciar a fost supus de-a lungul timpului numeroaselor reforme menite să creeze o justiţie independentă. Cu toate acestea, scurta istorie a statului Republica Moldova a demonstrat în pofida tuturor reformelor, că în ţara noastră există lacune în funcţionarea statului de drept. Majoritatea sondajelor indică un nivel scăzut de încredere a populaţiei în sistemul judiciar. De exemplu un sondaj realizat la începutul anului 2018 de compania de sondare „Magenta” indică faptul că 86% din populaţie nu au încredere în justiţie [1]. Datele cercetării sociologice mai arată că 75% din cei chestionaţi cred că corupţia în justiţie este mult sau foarte mult prezentă, iar 24% dintre aceştia au confirmat că li s-a cerut, în mod direct sau indirect să dea bani sau cadouri. Problemele date sunt prezente şi în rapoartele Comisiei Europene şi a ONG-urilor de specialitate care scot în evidenţă că în justiție există probleme cu corupţia şi acest sector necesită progres [2]. În condiţiile actuale, formarea statului de drept în Republica Moldova devine unul dintre elementele centrale pe care să se concentreze reformele structurale care sunt menite să confere transformărilor democratice un caracter ireversibil. În toţi aceşti ani, de la independenţă încoace, factorul politic a jucat un rol-cheie în influențarea justiţiei moldoveneşti. De obicei,majoritatea guvernărilor au fost acuzate că au influențat justiţia. Recentele alegeri locale din Chişinău, prin care s-au anulat rezultatele alegerilor, sporesc neîncrederea populaţiei în justiţie şi demonstrează încă o dată influența politicului asupra acesteia. Literatura de specialitate defineşte, „statul de drept”, e statul în care principiul dezvoltării libere a tuturor este realizat nu prin vorbe, ci prin fapte. Cea mai importantă caracteristică a statului de drept este declararea drepturilor cetăţenilor săi ca valori dominante − de respectare a legilor statului şi a tradiţiilor societăţii. Punerea în aplicare a justiţiei este scopul principal al unui astfel de stat. Un stat de drept creează condiţii necesare pentru realizarea drepturilor fundamentale ale omului. Un astfel de stat funcţionează, în exclusivitate, în conformitate cu principiile juridice, organizate conform legii. Un indice la fel de important al unui stat democratic este crearea condiţiilor în care realizarea drepturilor unor persoane să nu lezeze drepturile altora. Societatea democratică, bazată pe lege, pe responsabilitatea, informarea şi spiritul întreprinzător al cetăţenilor face ca omul şi cetăţeanul să fie elementul central al unui stat de drept. În acest scop, este oportun să fie îmbunătăţite metodele de interacţiune continuă a structurilor puterii de stat, în scopul elaborării soluţiilor coordonate bazate pe satisfacerea intereselor reciproce şi compromisurilor rezonabile, a opri părţile de excesul de ambiţii, egoism şi acte necugetate în interes propriu. Este deosebit de importantă aplicarea principiului „separării puterilor” în ceea ce priveşte reţeaua sistemului judiciar, în baza unei delimitări clare a competenţelor, a modului de formare a lor şi de independenţa faţă de alte ramuri ale puterii a tuturor verigilor sistemului judiciar din Republica Moldova. Un stat de drept înseamnă că, în societate şi în stat legea reprezintă cea mai înaltă valoare juridică, toate relaţiile economice, politice, sociale, culturale sunt construite în baza legii şi corespund acesteia. Democraţia versus protecţia garantată a drepturilor, libertăţilor, onoarei şi demnităţii cetăţenilor nu este posibilă fără respectarea strictă a acestui principiu. Legile trebuie să fie respectate de către toţi cetăţenii, indiferent de rangul lor, de orice alte caracteristici specifice. Acest principiu este strâns legat de consolidarea disciplinei conştiente în relaţiile de muncă, viaţa economică şi cea de zi cu zi. Natura reprezentativă a democraţiei şi eficienţa statului de drept depind de sistemul de control permanent din partea alegătorilor a reprezentanţilor lor, a gestionării organelor reprezentative în activitatea lor [3]. Controlul democratic popular va permite să ţină oficialii aleşi în imediata apropiere de popor, să exercite control judiciar asupra legalităţii organelor reprezentative, iar dacă este necesar, să aplice măsuri de răspundere juridică membrilor organelor puterii reprezentative. Astăzi pentru Republica Moldova, realizarea statului de drept putem spune că este o şansă, o alternativă a dictaturii. Un stat de drept, de facto, se formează din totalitatea instituţiilor publice noi şi trebuie să fie rezultatul unor schimbări fundamentale în natura relaţiilor dintre stat, societate şi personalitate. Este un stat uman, care respinge practicile rigide, opresive împotriva societăţii în condiţiile în care membrii societăţii respectă legislaţia ţării şi standardele etice, elaborate de-a lungul anilor de către omenire, în general, şi de către poporul moldovenesc, în special. Drepturile şi libertăţile omului întrun asemenea stat sunt cu adevărat recunoscute şi consolidate legislativ. Procesul de democratizare în Republica Moldova este posibil doar în cazul în care dreptul va deveni una dintre pârghiile cele mai eficiente de reglementare a activităţii oamenilor şi a relaţiilor lor sociale. Vorbim aici de o nouă calitate a societăţii, în care ar fi realizată supremaţia legii, de care este legată activitatea tuturor structurilor guvernamentale. Aceasta este esenţa unui stat de drept, în care fiecare cetăţean şi fiecare persoană juridică este protejată de lege.