Articolul precedent |
Articolul urmator |
694 13 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-26 10:35 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
94(478) (1665) |
Istoria Moldovei. Republica Moldova (69) |
SM ISO690:2012 DUMINICA, Ivan. Bulgarul Krste Misirkov şi problema Basarabiei (1917–1918). In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 10, 30-31 mai 2018, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, Ediția 10, pp. 113-114. ISBN 978-9975-84-063-7. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare Ediția 10, 2018 |
||||||
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare" 10, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2018 | ||||||
|
||||||
CZU: 94(478) | ||||||
Pag. 113-114 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Teza |
||||||
Krste Misirkov s-a născut la 18 noiembrie 1874 in s. Apostol, reg. Macedonia de Sud, Imperiul Otoman. In perioada anilor 1889–1895 face studii in diferite instituţii de invăţămant mediu din Serbia. In 1895 vine in Imperiul Rus, unde işi continuă studiile la Seminarul Duhovnicesc din Poltava, iar mai tarziu – Facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii din Sankt Petersburg. Din 1913 pană la 1918 trăieşte in Basarabia, in capitala căreia este invăţător in Gimnaziul pentru băieţi nr. 1. In această instituţie de invăţămant K. Misirkov predă „Istoria Rusiei”. In noiembrie 1917, din partea bulgarilor şi găgăuzilor din Chişinău, este ales ca deputat in Sfatul Ţării. Misirkov este membru al Prezidiului al acestui consiliu legislativ (perioada 22 noiembrie 1917 – 9 octombrie 1918), unde ocupă funcţia de secretar. Este membru al Partidului Naţional Bulgar şi unul din liderii fracţiunii minoritarilor naţionali. Sunt interesante viziunile deputatului bulgar asupra diferitor plobleme legate cu viitorul Basarabiei. Atunci cand a fost discutată (la 1 decembrie 1917) declaraţia pentru crearea Republicii Democratice Moldoveneşti, K. Misirkov pledează la denumirea statului – cuvantul „Moldovenească” să fie schimbat cu „Basarabeană”. De asemenea, acest deputat este iniţiatorul legii conform căreia se planificau limbile oficiale ale Republicii – să fie „moldovenească” şi rusă, iar la nivel local să fie respectate limbile populaţiei care constituie majoritatea intr-un judeţ anumit. La 27 martie 1918, in dezbaterile ce precedau votarea unirii Basarabiei cu Romania, K. Misirkov a declarat că fracţiunea bulgarogăgăuză se abţine de la vot. Deputatul bulgar a explicat decizia grupului său prin faptul că nu este imputernicit din partea bulgarilor şi găgăuzilor din intreagă Basarabie să „discute şi să hotărască chestiunea alipirii Basarabiei la orice stat vecin”. După părerea fracţiunii pe care el a reprezentat-o, hotărarea asupra unirii Basarabiei cu Romania poate fi decisă numai de către o adunare constituantă a Republicii Moldoveneşti. In octombrie 1918, pentru activitatea sa bulgarofilă, K. Misircov este expulzat din Basarabia in Bulgaria. |