Articolul de față descrie concepția dezvoltării și eficientizării gândirii științifice în științele umaniste și reale. Este abordată problematica direcției gândirii gâdinrii științifice în funcție de domeniul de studiu. În lucrarea se face referire la diferite teorii existente cu privire la raționamentul științific, tipurile de problemă, euristici, algoritmi de rezolvare a problemelor inventive și se încearcă o analiză a traseului din perspectiva teoriilor expuse de D. Klahr, D. Lenat, Kr. Moritz, G. Altshuller, R. Paul, B Noel și alții. Articolul finalizează cu un model conceptual propus de autor ce are la bază analiza literaturii de specialitate. Reieșind din reperele metodologice conturate și abordările teoretice expuse cu privire la dezvoltarea și eficientizarea gândirii științifice la cadrele didactice din diferite domenii a fost propus un ansamblu de strategii, de eficientizare a gândirii științifice la cadrele didactice universal aplicabile atât din perspectiva științelor umanistice cât și din perspectiva științelor reale. În cele din urmă problematica dezvoltării gândirii științifice atât din perspectivă științelor umanistice cât și reale este soluționată din această perspectivă.

This paper describes the concept of developing and streamlining scientific thinking in the humanities and real sciences. The problem of the direction of thinking of scientific gardening according to the field of study is addressed. In the paper, reference is made to various existing theories regarding scientific reasoning, problem types, heuristics, inventive problem-solving algorithms, and an analysis of the route is attempted from the perspective of the theories presented by D. Klahr, D. Lenat, Kr. Moritz, G. Altshuller, R. Paul, B. Noel and others. The paper concludes with a conceptual model proposed by the author based on the analysis of specialized literature. Based on the outlined methodological benchmarks and the theoretical approaches presented regarding the development and efficiency of scientific thinking among teachers from different fields, a set of strategies was proposed to improve the efficiency of scientific thinking among teachers universally applicable both from the perspective of the humanities and from the perspective of real sciences. Finally, the problem of the development of scientific thinking both from the perspective of humanities and real sciences is solved from this perspective.