La dezvoltarea arhitectural-urbanistică a Chişinăului, pe parcursul secolului al XX-lea – începutul secolului al XXI-lea, şi-au adus aportul şi femeile arhitecte. Prima femeie care a îmbrăţişat profesia de arhitect în Basarabia a fost Etti-Roza Spirer, care a activat în perioada interbelică, în oraşul Bălţi. După cel de-al doilea război mondial a lucrat la Chişinău, fiind autorul proiectului de reconstrucţie a fostului hotel „Suisse”. Alte femei care au practicat meseria de arhitect în perioada interbelică au fost Ecaterina Ocuşco-Alhazova şi Leonida Bulubico. În anii postbelici, în domeniul arhitecturii s-au remarcat Albina Chiricenco, laureat al Premiului de Stat al RSSM, unul dintre autorii clădirii Circului din Chişinău pentru 2000 de locuri, şi Elena Zabunova, autor al mai multor edificii locative şi de menire socio-culturală. Prezintă interes creaţia Iuliei Skvorţova, laureat al Premiului de Stat al RSSM, unul dintre autorii complexului locativ „Porţile oraşului” din Chişinău, şi Tatianei Zaicenco, laureat al premiului „Alexei Şciusev”, autorul clădirii cinematografului „Patria-LUKOIL” şi al complexurilor locative de pe str. N. Testemiţanu şi str. Ginta Latină. Merită de remarcat realizările arhitectelor Tatiana Lomova, Stella Stalinskaia, Galina Penbek, Ludmila Gofman, Nina Feldbrina, Nina Guzun ş.a. La dezvoltarea arhitectural-urbanistică a Chişinăului au contribuit de asemenea Tatiana Dorofeeva, Natalia Esina, Ludmila Klevenskaia, Sofia Priseajniuc, Vera Şarapova, Svetlana Ursu, Nina Guzun, Nina Corbu, Valentina Novic, Anna Comarniţcaia, Nadejda Raieţkaia, Tamara Boxan, Tamara Gorenco, Elena Belaia, Vera Coptu ş.a.

Women architects also contributed to the architectural and urban development of Chişinău during the 20th century – the beginning of the 21st century. In Bessarabia Etti-Roza Spirer became the first woman who embraced the profession of architect and worked in the interwar period in Bălţi. After the Second World War she worked in Chişinău, being the author of reconstruction project of the former hotel “Suisse”. Other women who practiced the profession of architect in the interwar period were Ecaterina Ocuşco-Alhazova and Leonida Bulubico. In the post-war years, Albina Chiricenco was the winner of the MSSR State Prize, one of the authors of the Chişinău circus building for 2000 spectators’ seats, and Elena Zabunova was the author of several residential and socio-cultural buildings, stood out in the field of architecture. The creativity of Iulia Skvоrţova who was the winner of the MSSR State Prize, one of the authors of the “City Gates” housing complex in Chişinău, and Tatiana Zaicenco who was the winner of the “Alexei Şciusev” Prize, author of the “Patria-LUKOIL” cinema building and housing complexes from N. Testemiţanu and Ginta Latină streets is of interest of us. It is worth noting the achievements of architects Tatiana Lomova, Stella Stalinskaia, Galina Penbek, Ludmila Gofman, Nina Feldbrina, Nina Guzun and others. Tatiana Dorofeeva, Natalia Esina, Ludmila Klevenskaia, Sofia Priseajniuc, Vera Sharapova, Svetlana Ursu, Nina Guzun, Nina Corbu, Valentina Novic, Anna Comarnitcaia, Nadejda Raieţkaia, Tamara Boxan, Elena Belaia, Vera Coptu and others also contributed to the architectural and urban development of Chişinău.