Basarabia la 1828: relaţii comerciale și negustori (descrisă într-un memoriu prezentat instituţiilor imperiale ruse) (II)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
343 0
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94:339.5(478)˝1828˝ (1)
Istoria generală (525)
Comerț exterior. Comerț internațional (386)
SM ISO690:2012
TOMULEŢ, Valentin. Basarabia la 1828: relaţii comerciale și negustori (descrisă într-un memoriu prezentat instituţiilor imperiale ruse) (II). In: Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie: In memoriam Ion Niculiţă, 27 mai 2022, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2022, Ediția VIII, p. 49. ISBN 978-9975-159-41-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie
Ediția VIII, 2022
Sesiunea "Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie"
Chișinău, Moldova, 27 mai 2022

Basarabia la 1828: relaţii comerciale și negustori (descrisă într-un memoriu prezentat instituţiilor imperiale ruse) (II)

CZU: 94:339.5(478)˝1828˝

Pag. 49-49

Tomuleţ Valentin
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 1 iunie 2022


Rezumat

Autorul analizează a doua parte a memoriului din 1828, depozitat în Fondul Cancelaria guvernatorului Basarabia (ANRM, F. 2, inv. 1, d. 1199, f. 1-69 verso), prezentat de instituţiile regionale administraţiei imperiale din Sankt Petersburg după suprimarea autonomiei limitate și provizorii a Basarabiei, în baza Regulamentului din 29 februarie 1828. Memoriul include mai multe tabele care descriu situaţia economică, socială și confesională a Basarabiei în anul 1828 și este însoţit de un comentariu destul de detaliat al tabelelor, ce se aseamănă mai mult cu un raport, pe care instituţiile regionale îl prezentau anual la Petersburg, începând cu anul 1842 (iniţial, datele cu referire la populaţie conţineau informaţii pentru întreaga Basarabie, iar după 1847 – pentru fiecare centru judeţean și judeţ aparte). Memoriul include date privind cantitatea și valoarea mărfurilor importate de peste hotare prin vama Sculeni și posturile vamale Leova și Lipcani, în anul 1827, și prin vama Noua Suliţa și postul vamal Reni, în anul 1828. Astfel, acesta permite să stabilim cu care din ţările europene întreţineau relaţii comerciale Basarabia și Imperiul Rus. Un interes aparte prezintă compartimentele dedicate comerţului (Tabelul „V” de la sfârșitul memoriului), cu specificări privind comerţul interior și cel exterior, numărul de porturi maritime și de vase, venite și plecate cu mărfuri, și valoarea mărfurilor transportate, numărul iarmaroacelor din orașe și ţinuturi, numărul negustorilor și mic-burghezilor încadraţi în comerţ, numărul vămilor și posturilor vamale, venitul obţinut de la încasarea taxelor vamale, valoarea mărfurilor confiscate etc. Destul de preţioase sunt comentariile detaliate (69 de file scrise pe ambele părţi) cu referire la cele 10 tabele, anexate la sfârșitul memoriului, ce ne oferă posibilitatea de a înţelege procesele care au avut loc în Basarabia în această perioadă de timp.