New times bring to the public’s attention the names of women creators (in science, art, etc.) who, through their contribution, have completed the cultural treasure of humanity and demonstrated the „spiritual importance” of women in society. Certainly, in the Romanian-Bessarabian space, women-creators meet as well, these imprinting a special imprint on our national culture. Although during the formation of the art school in the Bessarabian space (late nineteenth century - early twentieth century) several painters were active (L. Arionescu-Bailayare, E. Maleșevschi, N. Arbore, M. Petrașcu, T . Bailayare etc.), in the approach proposed we will opt for the chronological segment targeting the 60s-90s of the twentieth century, it being considered the boom in the process of establishing the national visual arts. In the field of plastic arts there were several artists – V. Rusu Ciobanu, A. Zevin, E. Bontea, E. Romanescu and others. (painting), C. Cobizev, A. Picunov-Târțău, B. Epelbaum-Marcenco and others. a. (sculpture), E. Rotaru, S. Vrânceanu, M. Saca-Răcilă and others. (tapestry), N. Sajin, L. Ianțen and others. (ceramics), E. Zavtur, V. Zabulica-Diordiev and others. (graphics). Most of them started their artistic activity in the post-war period, a stepping stone for any “free” manifestation of creation, with normative regulations and imposed restrictions, which keep art within the limits of a stylistic uniformity (of “socialist realism”). But the courage of some, developed against the background of political and cultural changes in Soviet society, changed the artistic vision and connected it to the aesthetic values inspired by the ethnofolkloric background. The “innovative” character that produced a sudden leap in the mentality of the people of culture, emphasizes the expression of the artist’s own Self, which allows a freedom in choosing the subject and the way of plastic treatment of the work. During this period, priority is given to the means of expression (color, the shape of the lines, the invoice of the touches, the compositional structure, etc.), which have the role of transmitting the artist’s thought focused, most of the times, on ideas inspired by popular art. Regardless of the genre practiced, artists in the republic use a plastic language with stylistic influences from European art (Impressionism, Post-Impressionism, Fovism, Photo-Realism, Naive Art, etc.), applied in various individual interpretations. The impact with the traditions of folk art determined important transformations in the aesthetic conception of the artists. The emphasis is on color expression, the plastic artists rely on its spontaneity and dynamism, thus revealing the optimism and energy of our people. The thematic register approached is very varied, from static natures, landscape, portrait, to figurative composition. Some artists focus mainly on a certain genre – A. Zevin, E. Bontea, L. Țoncev and others (static nature), E. Romanescu, L. Țoncev (landscape), others, in addition to them, practice and thematic compositions (C. Cobizev, V. Rusu Ciobanu, N. Sajin, L. Ianțen and others), and portrait (C. Cobizev, V. Rusu Ciobanu, A. Picunov-Târțău, B. Epelbaum-Marcenco and others). The creation of Moldovan artists in the second half of the twentieth century is focused on the dialogue between tradition and innovation, each of them implementing new formulas of plastic language, thus diversifying the aspect of national art. The creation of plastic artists presents a considerable contribution in the evolution of the arts plastics from the Republic of Moldova, the effort of some being recognized and appreciated by awarding various state awards and distinctions: Through their creation, artists have made an indisputable contribution to the visual arts in the republic, enriching each field with new works that enhance the national heritage.

Timpurile noi aduc în vizorul publicului nume de creatori-femei (în știință, artă etc.) care prin aportul lor au completat tezaurul cultural al omenirii și au demonstrat „importanța spirituală” a femeii în societate. Cu certitudine, și în spațiul român-basarabean se întâlnesc creatori-femei, acestea imprimând culturii noastre naționale o amprentă deosebită. Deși în perioada de formare a școlii de artă în spațiul basarabean (sfârșitul secolului al XIXlea – începutul secolului al XX-lea) au activat mai multe pictorițe (L. ArionescuBailayare, E. Maleșevschi, N. Arbore, M. Petrașcu, T. Bailayare ș.a.), în demersul propus vom opta pentru segmentul cronologic ce vizează anii ’60–’90 ai secolului al XX-lea, el fiind considerat perioada de avânt în procesul de constituire al artelor plastice naționale. În domeniul artelor plastice s-au manifestat mai multe plasticiene – V. Rusu Ciobanu, A. Zevin, E. Bontea, E. Romanescu ș.a. (pictură), C. Cobizev, A. Picunov-Târțău, B. Epelbaum-Marcenco ș.a. (sculptură), E. Rotaru, S. Vrânceanu, M. Saca-Răcilă ș.a. (tapiserie), N. Sajin, L. Ianțen ș.a. (ceramică), E. Zavtur, V. Zabulica-Diordiev ș.a. (grafică). Majoritatea dintre ele și-au început activitatea artistică în perioada postbelică, o perioadă vitregă pentru orice manifestare „liberă” de creație, cu reglementări normative și restricții impuse, ce mențin arta în limitele unei uniformități stilistice (a „realismului socialist”). Dar curajul unora, desfășurat pe fundalul schimbărilor politice și culturale din societatea sovietică, a modificat viziunea artistică și a racordat-o spre valorile estetice inspirate din fondul etnofolcloric. Caracterul „inovator”ce a produs un salt brusc în mentalitatea oamenilor de cultură, pune accent pe exprimarea Eu-lui propriu al artistului, fapt ce permite o libertate în alegerea subiectului și a modalității de tratare plastică a lucrării. În perioada respectivă se acordă primordialitate mijloacelor de exprimare (coloritului, formei liniilor, facturii tușelor, structurii compoziționale etc.), ce au rolul de a transmite gândul artistului axat, de cele mai multe ori, pe idei inspirate din arta populară. Indiferent de genul practicat, artistele plastice din republică apelează la un limbaj plastic cu influențe stilistice din arta europeană (impresionism, postimpresionism, fovism, foto-realism, artă naivă ș.a.), aplicat în variate interpretări individuale. Impactul cu tradițiile artei populare a determinat transformări importante în concepția estetică a artistelor. Accentul este pus pe expresia culorii, plasticienele mizează pe spontaneitatea și dinamismul ei, relevând astfel, optimismul și energia poporului nostru. Registrul tematic abordat este foarte variat, de la naturi statice, peisaj, portret, la compoziție figurativă. Unele artiste se axează preponderent pe un anumit gen – A. Zevin, E. Bontea, L. Țoncev ș.a. (natură statică), E. Romanescu, L. Țoncev (peisaj), altele, pe lângă acestea, practică și compoziții tematice (C. Cobizev, V. Rusu Ciobanu, N. Sajin, L. Ianțen ș.a.), și portret (C. Cobizev, V. Rusu Ciobanu, A. Picunov-Târțău, B. Epelbaum-Marcenco ș.a.). Creația artistelor plastice din Moldova din a doua jumătate a secolului al XX-lea este axată pe dialogul dintre tradiție și inovație, fiecare dintre ele implementând noi formule ale limbajului plastic, diversificând, astfel, aspectul artei naționale. Creația plasticienelor prezintă un aport considerabil în evoluția artelor plastice din Republica Moldova, efortul unora fiind recunoscut și apreciat prin decernarea diverselor premii și distincții de stat: Prin creaţia lor plasticienele au adus un aport incontestabil în artele plastice din republică,îmbogățind fiecare domeniu cu noiopere, ce pun în valoare patrimoniul național.