Influenţate de cerinţele sociale şi estetice, artele textile din RSSM parcurg până la sfârşitul anilor ’70 o etapă nouă, caracterizată prin sinteza stilului popular şi cel contemporan. Din anii ’80 arta batik-ului şi a tapiseriei evoluează spre o nouă stilistică, remarcată prin peisajele plasticienilor Enghelsina Şugjda, Irina Şuh, Veaceslav Damir, Vasile Ivanciuc, Ecaterina Ajder, Teodor Buzu ş.a., prin natura moartă din creaţia Lidiei Boico-Ceban, Ludmila Cornienco, Vasile Grama, Alexandr Drobaha, I. Şuh sau elementele zoomorfe utilizate de L. Boico-Ceban, L. Cornienco, E. Ajder ş.a., până atunci compoziţiile reflectând muncile agricole, legendele populare, motivul „pomul vieţii” etc. Tematica avimorfă a fost tratată în lucrările realizate în tehnica batik-ului (L. BoicoCeban Păsări, Melodie, T. Buzu Sfatul păsărilor) și a tapiseriei (E. Ajder Lie-Ciocârlie). Trăsăturile distincte ale societăţii sunt reprezentate prin motivele antropomorfe din lucrările plasticienilor L. Boico-Ceban (Nuntă, Fata cu păpădie), A. Drobaha (Doamna Irina), I. Şuh (Trei, Doi, Cerşetoarea, În mişcare, Pană, Draperie roşie), V. Ivanciuc (Până la, La mătuşa Ileana), E. Ajder (La cumătra lăudată, Nostalgie arhaică, Cuconaşii, Motiv pascal) ş.a. În perioada 1994–2000 Alla Uvarova, Florentin Leancă, Tatiana Trofimov, Elvira Cemortan-Voloşin, Veronica Tarasenco, Irina Leahu ş.a. continuă tradiţiile artei locale în domeniul textilelor. Lucrările autorilor din următoarea perioadă pot fi deosebite atât prin curentul utilizat cât şi prin realizarea plastică.