Particularităţile diferenţierii celulelor explantului şi calusogeneza depind de proprietăţile genotipice, fiind influenţate şi de factorii epigenetici ai componenţilor tisulari. Conform datelor din literatură capacitatea de generare a calusului este în mare măsură dependentă de genotipul plantei. Reieşind din cele expuse ne-am propus drept scop analiza particularităţilor calusogenezei a diferitor explante de orz de primăvară (soiurile Galactic şi Sonor). Culturile de calus au fost iniţiate din embrioni maturi, coleoptil, frunzuliţe şi rădăciniţe prelevate de la plantele respective, în condiţii aseptice şi cultivate pe medii nutritive specifice fiecărui tip de explant. Şaizeci de embrioni maturi au fost cultivaţi pe două medii de cultivare: mediu nutritiv preconizat pentru iniţierea procesului de calusogeneză şi mediu de cultură pentru regenerarea directă a plantulelor, cu scopul de a obţine explante de coleoptil, frunzuliţe şi rădăciniţe. În calitate de substrat nutritiv de bază aservit mediul MS (Murashige&Skoog,1962), modificat şi suplimentat cu CuSO4 - 1,25 mg/l, B1 - 1mg/l, myoinositol - 250mg/l, glicina - 2mg/l, hidrolizat de cazeină - 1g/l, zaharoză - 20g/l, agent de solidificare a mediului de cultură: agar - 7g/l, pH 5,8. Mediul prevăzut pentru iniţiere de calus a fost completat cu auxina 2,4 D - 3 mg/l. La a doua zi de cultivare s-a observat iniţierea proceselor de calusogeneză în condiţii de întuneric şi regenerare în condiţii de lumină. Au fost testate patru variante de medii nutritive de iniţiere a calusului din explantele de coleoptil, frunzuliţe, rădăciniţe şi alese două medii optime, suplimentate cu diferite balanţe hormonale, vitamine, aminoacizi, zaharuri şi agenţi de solidificare a mediului de cultură. Explantele de coleoptil şi frunzuliţe prelevate la a 4-a zi de cultivare au fost fragmentate în părţi mici (4-5mm) de la bază spre vârf şi inoculate vertical, cu capătul tăiat în mediu de cultură specific. Rădăciniţile de 1cm au fost împărţite în bucăţele de 4-5 mm şi inoculate orizontal pe substratul nutritiv ales. Iniţieri de calus au fost evidenţiate la toate explantele inoculate, dar cu potenţial calusogenetic diferit. Capacitate maximă de a forma calus a fost observată la explantele de embrioni maturi, micşorându-se la explantele de rădăciniţe, coleoptil, fiind minimă la frunzuliţe. Potenţialul diferitor tipuri de explante de a forma calus este dependentă de genotip, mediul de cultivare şi poziţia explantului pe substrat nutritiv. Evaluarea aspectului calusului format din diferite explante de orz de primăvară a remarcat diferenţe în morfologia acestuia în dependenţă de explant. Astfel, explantele de embrioni maturi au format trei tipuri de calus: 1) calus moale, apos, semitransparent, de culoare albă, cu zone tari, compacte; 2) calus tare, uscat, netransparent, compact, de culoare alb-gălbuie cu zone morfogene; 3) calus tare, uscat, opac, globular, fărâmicios, de culoare alb-gălbuie, nemorfogen, cu proprietate de proliferare intensivă. Explantele de rădăciniţă au format calus moale, apos, lucid, alcătuit din sectoare celulare foarte mici de 1 mm, care la atingere se desprind foarte uşor de la masa calusală. Acest tip de calus fiind transferat pe mediu de menţinere are tendinţa de a forma rădăciniţe verzi. Fragmentele de coleoptil au generat două tipuri de calus: 1) moale, apos, semitransparent, de culoare alb–gălbuie, compact; 2) tare, uscat, opac, de culoare albă, compact. Aceste tipuri de calus formează conglomerate celulare de 2-4 mm, care la atingere se separă greu de la masa calusală. Fragmentele de frunzuliţe au iniţiat calus tare, apos, netransparent, alb-gălbui, compact, alcătuit din conglomerate de 5-6 mm, strâns asociate între ele. Unele calusuri inoculate pe mediul de menţinere au format embriozi, la diferite stadii de dezvoltare, ceea ce nu s-a observat la celelalte explante. Calusogeneza din diferite explante vegetale oferă posibilitatea de a induce noi modificări stabile şi are la bază factori epigenetici. Originea diferită a celulelor calusale este cauza eterogenităţii ţesutului calusal ce poate fi transmisă generaţiilor ulterioare.