Astăzi Republica Moldova trece printr-un proces de reconsiderare a atitudinii guvernanţilor și a societăţii faţă de patrimoniul cultural, atât material cât și imaterial. Reașezarea în circuitul istoric și bibliografic a informaţiei despre publicaţii/titluri/colecţii, ca parte componentă a patrimoniului spiritual naţional material, necesită permanentă identificare informaţională și cercetare știinţifică. Activitatea curentă a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, programele derulate sunt subordonate obiectivului de îndeplinire a misiunii specifice unei astfel de instituţii, care constă în: capitalizarea și conservarea moștenirii intelectuale prin organizarea, prelucrarea, valorificarea și disponibilizarea, prezervarea patrimoniului documentar național. Sintetizând experienţa avansată în domeniul activităţii editoriale din România, Franţa, italia, din ţările baltice, instituţia își constituie un sistem de publicaţii, care răspund sarcinilor și exigenţelor unei biblioteci naţionale europene. Începând cu anii ’90 ai secolului XX, colaboratorii Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova (BNRM) au desfășurat o amplă activitate de cercetare știinţifico-bibliografică și biografică, ce a permis sugerarea necesităţii de a continua cercetările și care au dus la descoperirea noilor surse informaţionale și noi personalităţi marcante ale culturii, istoriografiei internaţionale și naţionale. BNRM a acordat o atenţie deosebită proiectului editorial Moldavica. Pentru realizarea acestui proiect sunt antrenaţi în activităţile de cercetare și editare serviciile BNRM, uniunile de creaţie din Moldova, instituțiile de cercetare-inovare, Academia de Știinţe a Moldovei, alte instituţii de cultură și știinţă. Pe parcursul a trei decenii, în cadrul acestui Proiect au fost efectuate procese de cercetare, elaborare, redactare, monitorizare, pregătite pentru tipar și multiplicate numeroase lor apariţii editoriale de valoare, parte dintre ele cu caracter de unicat. Este vorba de biobibliografiile Zlata Tcaci, Gheorghe Neaga, Constantin Rusnac, Gheorghe Mustea (în colecţia „Compozitorii Moldovei”); igor Vieru, Gheorghe Vrabie (ediţie de lux); Mihai Grecu, Alexei Colâbneac, Tudor Zbârnea, Mihail Petric, Gheorghe Oprea, Valentina Rusu-Ciobanu, Eleonora Romanescu, isai Cârmu (colecţia „Plasticienii Moldovei”); ion ungureanu, Valeriu Gajiu (colecţia „Teatru și Film”); Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Dimitrie Cantemir (colecţia „Clasicii noștri”) ș.a. un impact deosebit l-a avut bibliografia lui Ștefan cel Mare și Sfânt (1457–1504), a cărei apariţie a fost axată pe semimileniul stingerii din viaţă a gloriosului domnitor (2004). O carte de vizită a Bibliotecii Naţionale a devenit Bibliografia Marii uniri de la 1918 (2017), care este prima bibliografie la tema enunțată, editată în acest spaţiu. Publicaţia instituţională „Calendarul Naţional” deţine în Republica Moldova rolul unui anuar enciclopedic-bibliografic cu caracter universal atât pentru bibliotecari, cercetători, cât și pentru o gama largă de instituţii din ţară și de peste hotare. Efectuând o analiză a publicaţiilor știinţifico-bibliografice elaborate și editate de către BNRM pe parcursul anilor, constatăm că aceste realizări sunt parte a moștenirii culturale naţionale și europene și au un rol important în valorificarea patrimoniului naţional scris. Biblioteca Naţională promovează strategia calităţii în vederea editării unor publicaţii competitive, conform programului de marketing modern.