Filmul-portret a devenit una dintre cele mai cunoscute și vizualizate specii ale genului de nonficțiune. Cercetarea filmuluiportret din perspectiva teoretică descoperă caracterul complex și multidimensional – fapt ce se datorează cu pregnanță particularităților sale distincte. Portretul, ca fenomen și obiect estetic, a apărut inițial în pictură sau, mai bine zis, în arta vizuală. Arta plastică a jucat un rol definitoriu în geneza filmului-portret. Atunci când încercăm să definim noțiunea de portret facem o asociere cu originalitatea omului care, deseori, nu se rezumă doar la cea exterioară. Prin filmul-portret se creează noi forme și modele de prezentare a ,,eu”-lui. Filmul-portret are nu doar funcția de a transpune calitățile exterioare ale individului, dar și de a releva caracterul unic și special al acestuia.

Le film-portrait est devenu une de l’espèce la plus populaire et visualisée du genre documentaire. La recherche du film-portrait dans la perspective théorique révèle le caractère complexe et multidimensionnel ce qui est dû avec prégnance de ses particularités distinctes. Le portrait en tant que phénomène et objet esthétique est apparu en peinture ou mieux en art visuel. L’art plastique a joué un rôle décisif dans la genèse du film-portrait. Quand nous essayons de définir la notion de portrait, nous faisons une association avec l’originalité de l’homme, qui souvent ne ressemble pas seulement à celle extérieure. Le film-portrait crée de nouvelles formes et de nouveaux modèles de présentation de l’homme. Le film-portrait a non seulement la fonction de transposer les qualités extérieures de l’individu, mais aussi révéler son caractère unique et spécial