| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 562 2 |
| Ultima descărcare din IBN: 2023-08-02 19:31 |
| Căutarea după subiecte similare conform CZU |
| 94(=19)(478)"1812-1853" (1) |
| Istoria Moldovei. Republica Moldova (67) |
 SM ISO690:2012EMILCIUC, Andrei. Implicarea negustorilor armeni în comerțul cu vite din Basarabia (1812–1853). In: Valorificarea patrimoniului etnocultural: al Republicii Moldova în educația tinerei generații, Ed. 1, 17 noiembrie 2016, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2016, Ediția 1, pp. 14-15. ISBN 978-9975-133-48-7. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Valorificarea patrimoniului etnocultural Ediția 1, 2016 |
||||||
|
Conferința "Valorifi carea patrimoniului etnocultural al Republicii Moldova în educaţia tinerei generaţii" 1, Chișinău, Moldova, 17 noiembrie 2016 | ||||||
|
||||||
| CZU: 94(=19)(478)"1812-1853" | ||||||
| Pag. 14-15 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
Încă până la anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, negustorii armeni din regiunile poloneze au primit de la domnii Țării Moldovei dreptul de a-și aduce la pășunat și iernat vitele în cuprinsul țării, în principal în regiunea dintre Prut și Nistru. Comerțul cu bovine și cabaline se înscria în șirul de activități agricole tradiționale ale armenilor. Aceștia practicau arenda imașurilor în scopul reproducerii cabalinelor și bovinelor de rasă și comercializării lor în cuprinsul Imperiului Habsburgic. După 1812, în pofi da difi cultăților create de autoritățile ruse, negustorii armeni au continuat să se îndeletnicească cu achiziționarea vițeilor și mânjilor din Bucovina și Galiția, precum și din gubernia Podolia, aducerea acestora la pășunat în Basarabia pentru îngrășat și exportul ulterior al animalelor mature pe piețele din Imperiul Habsburgic și Prusia. Suplimentar, negustorii armeni achiziționau de la iarmaroacele din Bălți animale autohtone, cu care completau hergheliile și cirezile proprii, iar apoi le mânau, de regulă, la piețele de vite din Sadagura, Olomouc (Olmütz) și chiar Viena. După expirarea privilegiilor acordate provinciei, odată cu includerea Basarabiei în sistemul comercial-vamal al Imperiului Rus în anul 1830, negustorii de ghildă din Basarabia și-au exprimat nemulțumirea de practicile acestora în domeniul comerțului cu vite. Ca urmare a investigațiilor inițiate de autoritățile provinciale, un grup de nouă negustori armeni, supuși austrieci, semnau la 20 noiembrie 1843 un amplu memoriu. Aceștia explicau că practică comerțul cu vite din generație în generație, timp de peste 150 de ani, strămoșii lor fi ind invitați de domnii Moldovei din Galiția, „pentru a achiziționa bovine pentru uzinele din Tirol și Elveția”. Moștenind afacerile în Basarabia, aceștia pretindeau că investeau mulți bani în cumpărarea de la moșierii din provincie a vitelor cornute mari, pe care le duceau la pășunat pe câmpiile arendate, pentru a prinde masă timp de două-trei luni, iar apoi împreună cu cele cumpărate la iarmaroacele locale, le exportau în Austria cu plata tuturor taxelor cuvenite. Aceștia se declarau încredințat că de la afacerile lor aveau de câștigat nu doar moșierii, ci și țăranii și statul rus. |
||||||
|
Dublin Core Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'> <dc:creator>Emilciuc, A.B.</dc:creator> <dc:date>2016</dc:date> <dc:description xml:lang='ro'><p>Încă până la anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, negustorii armeni din regiunile poloneze au primit de la domnii Țării Moldovei dreptul de a-și aduce la pășunat și iernat vitele în cuprinsul țării, în principal în regiunea dintre Prut și Nistru. Comerțul cu bovine și cabaline se înscria în șirul de activități agricole tradiționale ale armenilor. Aceștia practicau arenda imașurilor în scopul reproducerii cabalinelor și bovinelor de rasă și comercializării lor în cuprinsul Imperiului Habsburgic. După 1812, în pofi da difi cultăților create de autoritățile ruse, negustorii armeni au continuat să se îndeletnicească cu achiziționarea vițeilor și mânjilor din Bucovina și Galiția, precum și din gubernia Podolia, aducerea acestora la pășunat în Basarabia pentru îngrășat și exportul ulterior al animalelor mature pe piețele din Imperiul Habsburgic și Prusia. Suplimentar, negustorii armeni achiziționau de la iarmaroacele din Bălți animale autohtone, cu care completau hergheliile și cirezile proprii, iar apoi le mânau, de regulă, la piețele de vite din Sadagura, Olomouc (Olmütz) și chiar Viena. După expirarea privilegiilor acordate provinciei, odată cu includerea Basarabiei în sistemul comercial-vamal al Imperiului Rus în anul 1830, negustorii de ghildă din Basarabia și-au exprimat nemulțumirea de practicile acestora în domeniul comerțului cu vite. Ca urmare a investigațiilor inițiate de autoritățile provinciale, un grup de nouă negustori armeni, supuși austrieci, semnau la 20 noiembrie 1843 un amplu memoriu. Aceștia explicau că practică comerțul cu vite din generație în generație, timp de peste 150 de ani, strămoșii lor fi ind invitați de domnii Moldovei din Galiția, „pentru a achiziționa bovine pentru uzinele din Tirol și Elveția”. Moștenind afacerile în Basarabia, aceștia pretindeau că investeau mulți bani în cumpărarea de la moșierii din provincie a vitelor cornute mari, pe care le duceau la pășunat pe câmpiile arendate, pentru a prinde masă timp de două-trei luni, iar apoi împreună cu cele cumpărate la iarmaroacele locale, le exportau în Austria cu plata tuturor taxelor cuvenite. Aceștia se declarau încredințat că de la afacerile lor aveau de câștigat nu doar moșierii, ci și țăranii și statul rus.</p></dc:description> <dc:source>Valorificarea patrimoniului etnocultural (Ediția 1) 14-15</dc:source> <dc:title>Implicarea negustorilor armeni în comerțul cu vite din Basarabia (1812–1853)</dc:title> <dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type> </oai_dc:dc>
|
|
|
