| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 612 21 |
| Ultima descărcare din IBN: 2024-01-18 18:19 |
 SM ISO690:2012BRICEAG, Silvia. Experienţe de implementare a investigaţiilor experimentale în predarea psihologiei în şcoala superioară. In: Calitatea formării specialiştilor în învăţământul superior:: strategii, forme, metode, 5-7 octombrie 2005, Bălţi. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2005, pp. 158-161. ISBN 9975-931-97-9. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Calitatea formării specialiştilor în învăţământul superior: 2005 | ||||||
|
Conferința "Calitatea formării specialiştilor în învăţământul superior:strategii, forme, metode" Bălţi, Moldova, 5-7 octombrie 2005 | ||||||
|
||||||
| Pag. 158-161 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
Forma cea mai organizată a procesului educaţional este invîţamîntul. Actualmente, el are una dintre cele mai prioritare roluri în formarea tuturor dimensiunilor de personalitate. Investiţia în personalitate, care la moment este recunoscută una dintre cele mai fiabile este realizată prin investiţia în învăţămînt. Calitatea procesului educaţional, fiind expectată atît de cei ce îl organizează cît şi de cei care se pregătesc pentru un domeniu concret de activitate profesională este punctul pe care se axează corelaţia dintre cerere şi ofertă. Integrarea şi afirmarea profesională a actualului absolvent universitar necesită o pregătire de performanţă. Astăzi instituţia de învăţămînt superior îşi centrează atenţia nu atît pe conţinuturile procesului educaţional, cît pe rezultativitate. O astfel de strategie optează pentru formarea comportamentului şi nu doar pentru achiziţionarea diverselor informaţii,procesul fiind centrat pe activitatea studentului, renunţîndu-se la academismul tradiţional axat mai mult pe expunerea profesorului. Competitivitatea viitorului specialist în domeniul psihologiei este asigurată de o pregatire de performanţă realizată prin intermediul îmbinării eficiente a disciplinelor de studiu. Planul cadru înserează cîteva compartimente care se îmbină legic şi logic şi de rînd cu alte principii, respecta şi principiul ierarhizării valorii disciplinelor în formarea viitorului specialist în acest domeniu. Primul compartiment presupune acumularea informaţiei ştiinţifice, teoretice prin intermediul disciplinelor fundamentale. Compartimentul doi are ca scop formarea abilităţilor tipice domeniului de acivitate profesională şi în sfîrşit compartimentul trei presupune formarea capacităţilor de transfer a cunoştinţelor teoretice prin intermediul disciplinelor specializate opţionale. Aceste discipline au menirea de a forma competenţe în domeniul psihologiei, or anume competenţa constitue finalitatea procesului de învăţămînt. Respectînd principiul menţionat anterior şi în deosebi cu scopul formării competenţelor profesionale la viitorii specialişti în domeniu psihologiei propunem o serie de cursuri şi seminare speciale. Cele mai reprezentative şi actuale fiind: "Stresul din perspectiva psihologică ","Tainele personalitatii - limite de descoperire ","Dificultăţi relaţionale - abordare terapeutică", "Imagine de sine şi succes "etc. Tematica acestora se selectează respectînd o serie de exigenţe, printre care una foarte importantă în opinia noastră. Care anume ? Explicăm: studenţii de la specialitatea "psihologie " realizează la finele procesului de învăţămînt teze de licenţă, ore ştiut faptul că realizările investigaţionale ale unei teze de licenţă au atît valoare teoretică cît şi aplicativă Tocmai de aceea, respectînd principuil continuităţii şi al "ecoului "(aut)am conchis că implementarea realizărilor investigaţionale ale acestora în predarea cursurilor speciale ar fi destul de benefică .Pentru exemplificare prezentăm o atare experienţă la cursul special "Stresul din perspectiva psihologică". Acest curs inserează atît informatie de ordin ştiintific - teoretic cît şi investigaţional obţinută de pe urma realizării tezelor de licenţă în care s-a abordat problema stărilor psihice, a stresului în diferite medii -didactic, penitenciar etc., integrînd pregătirea profesională a viitorilor specialişti în domeniu psihologiei. Se constitue cursul din cîteva compartimente: a) date conceptuale, b)cauze, c)efecte, d)remedii. La primul compartiment am sistematizat informaţii cu referinţă la conceptul de stres, stres şi adaptare, strers-distres-eustres, diagnostic al stresului psihic. La al doilea compartiment am anexat informaţii despre agenţii stresori psihogeni, clasificarea agenţilor stresori, vulnerabilitatea la stresul psihic. Pentru urmatoarele două compartimente am selecatat o gamă variată de date obţinute de pe urma realizărilor investigaţionale despre care pomenisem anterior. La compartimentul trei am atenţionat asupra unor aşa momente cum ar fi: modificările psihocomportamentale reversibile în caz de distres, stresul psihic şi sănătatea, tulburări psihosomatice, stresul şi adaptarea. O implicaţie deosebită a realizărilor investigaţionale s-a produs la compartimentul al patrulea. Trebue să subliniem că a fost selectată şi sistematizată o gamă variată de activităţi - remedii antidistres care au fost propuse de studenţi în tezele de licenţă (respectînd dreptul de autor ) de rînd cu programele antidistres existente în literatura de specialitate. În aceiaşi manieră cu diferit grad de implementare a realizărilor investigaţionale s-a procedat şi la celelalte cursuri speciale . Experienţe de implementare a investigaţiilor experimentale realizate de studenţi am aplicat şi la cursul universitar "Psihologie pedagogică". Am selectat unele teme care direct presupun existenţa unei baze informaţional - investigaţionale, cum ar fi tema "Libertatea în educaţie". Anticipat studenţii au investigat independent problema libertăţii în educaţie (cum percep libertatea în educaţie cadrele didactice elevii de diferite vîrste şi părinţii acestora). La lecţiile practice, formînd 3 echipe, ei prezentau datele propriilor investigaţii, organizau comparaţii, îşi expuneau opiniile şi le argumentau. Ţinem să menţionăm, că valoarea unor aşa intenţii de implementare a propriilor investigaţii la lecţiile seminare a fost înalt apreciată de însăşi studenţi. Atare experienţe de efectuare a lecţiilor practice crează reale oportunităţi pentru formarea capacităţilor de transfer, în esnţă contribuind la formarea viitorului specialist în domeniu.La fine am încrca să facem unele punctări vis-a vis de această experienţă: atunci cînd studentul se percepe actor al procesului educaţional, aceasta îi sporeşte activizmul şi real îi crează formidabile oportunităţi pentru evaluare, obţinere de succes şi în final -afirmare. Or, succesul unui proces depinde în mare măsură de activismul actorilor sai. |
||||||
|
Dublin Core Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'> <dc:creator>Briceag, S.S.</dc:creator> <dc:date>2005</dc:date> <dc:description xml:lang='ro'><p>Forma cea mai organizată a procesului educaţional este invîţamîntul. Actualmente, el are una dintre cele mai prioritare roluri în formarea tuturor dimensiunilor de personalitate. Investiţia în personalitate, care la moment este recunoscută una dintre cele mai fiabile este realizată prin investiţia în învăţămînt. Calitatea procesului educaţional, fiind expectată atît de cei ce îl organizează cît şi de cei care se pregătesc pentru un domeniu concret de activitate profesională este punctul pe care se axează corelaţia dintre cerere şi ofertă. Integrarea şi afirmarea profesională a actualului absolvent universitar necesită o pregătire de performanţă. Astăzi instituţia de învăţămînt superior îşi centrează atenţia nu atît pe conţinuturile procesului educaţional, cît pe rezultativitate. O astfel de strategie optează pentru formarea comportamentului şi nu doar pentru achiziţionarea diverselor informaţii,procesul fiind centrat pe activitatea studentului, renunţîndu-se la academismul tradiţional axat mai mult pe expunerea profesorului. Competitivitatea viitorului specialist în domeniul psihologiei este asigurată de o pregatire de performanţă realizată prin intermediul îmbinării eficiente a disciplinelor de studiu. Planul cadru înserează cîteva compartimente care se îmbină legic şi logic şi de rînd cu alte principii, respecta şi principiul ierarhizării valorii disciplinelor în formarea viitorului specialist în acest domeniu. Primul compartiment presupune acumularea informaţiei ştiinţifice, teoretice prin intermediul disciplinelor fundamentale. Compartimentul doi are ca scop formarea abilităţilor tipice domeniului de acivitate profesională şi în sfîrşit compartimentul trei presupune formarea capacităţilor de transfer a cunoştinţelor teoretice prin intermediul disciplinelor specializate opţionale. Aceste discipline au menirea de a forma competenţe în domeniul psihologiei, or anume competenţa constitue finalitatea procesului de învăţămînt. Respectînd principiul menţionat anterior şi în deosebi cu scopul formării competenţelor profesionale la viitorii specialişti în domeniu psihologiei propunem o serie de cursuri şi seminare speciale. Cele mai reprezentative şi actuale fiind: "Stresul din perspectiva psihologică ","Tainele personalitatii - limite de descoperire ","Dificultăţi relaţionale - abordare terapeutică", "Imagine de sine şi succes "etc. Tematica acestora se selectează respectînd o serie de exigenţe, printre care una foarte importantă în opinia noastră. Care anume ? Explicăm: studenţii de la specialitatea "psihologie " realizează la finele procesului de învăţămînt teze de licenţă, ore ştiut faptul că realizările investigaţionale ale unei teze de licenţă au atît valoare teoretică cît şi aplicativă Tocmai de aceea, respectînd principuil continuităţii şi al "ecoului "(aut)am conchis că implementarea realizărilor investigaţionale ale acestora în predarea cursurilor speciale ar fi destul de benefică .Pentru exemplificare prezentăm o atare experienţă la cursul special "Stresul din perspectiva psihologică". Acest curs inserează atît informatie de ordin ştiintific - teoretic cît şi investigaţional obţinută de pe urma realizării tezelor de licenţă în care s-a abordat problema stărilor psihice, a stresului în diferite medii -didactic, penitenciar etc., integrînd pregătirea profesională a viitorilor specialişti în domeniu psihologiei. Se constitue cursul din cîteva compartimente: a) date conceptuale, b)cauze, c)efecte, d)remedii. La primul compartiment am sistematizat informaţii cu referinţă la conceptul de stres, stres şi adaptare, strers-distres-eustres, diagnostic al stresului psihic. La al doilea compartiment am anexat informaţii despre agenţii stresori psihogeni, clasificarea agenţilor stresori, vulnerabilitatea la stresul psihic. Pentru urmatoarele două compartimente am selecatat o gamă variată de date obţinute de pe urma realizărilor investigaţionale despre care pomenisem anterior. La compartimentul trei am atenţionat asupra unor aşa momente cum ar fi: modificările psihocomportamentale reversibile în caz de distres, stresul psihic şi sănătatea, tulburări psihosomatice, stresul şi adaptarea. O implicaţie deosebită a realizărilor investigaţionale s-a produs la compartimentul al patrulea. Trebue să subliniem că a fost selectată şi sistematizată o gamă variată de activităţi - remedii antidistres care au fost propuse de studenţi în tezele de licenţă (respectînd dreptul de autor ) de rînd cu programele antidistres existente în literatura de specialitate. În aceiaşi manieră cu diferit grad de implementare a realizărilor investigaţionale s-a procedat şi la celelalte cursuri speciale . Experienţe de implementare a investigaţiilor experimentale realizate de studenţi am aplicat şi la cursul universitar "Psihologie pedagogică". Am selectat unele teme care direct presupun existenţa unei baze informaţional - investigaţionale, cum ar fi tema "Libertatea în educaţie". Anticipat studenţii au investigat independent problema libertăţii în educaţie (cum percep libertatea în educaţie cadrele didactice elevii de diferite vîrste şi părinţii acestora). La lecţiile practice, formînd 3 echipe, ei prezentau datele propriilor investigaţii, organizau comparaţii, îşi expuneau opiniile şi le argumentau. Ţinem să menţionăm, că valoarea unor aşa intenţii de implementare a propriilor investigaţii la lecţiile seminare a fost înalt apreciată de însăşi studenţi. Atare experienţe de efectuare a lecţiilor practice crează reale oportunităţi pentru formarea capacităţilor de transfer, în esnţă contribuind la formarea viitorului specialist în domeniu.La fine am încrca să facem unele punctări vis-a vis de această experienţă: atunci cînd studentul se percepe actor al procesului educaţional, aceasta îi sporeşte activizmul şi real îi crează formidabile oportunităţi pentru evaluare, obţinere de succes şi în final -afirmare. Or, succesul unui proces depinde în mare măsură de activismul actorilor sai.</p></dc:description> <dc:source>Calitatea formării specialiştilor în învăţământul superior: () 158-161</dc:source> <dc:title>Experienţe de implementare a investigaţiilor experimentale în predarea psihologiei în şcoala superioară</dc:title> <dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type> </oai_dc:dc>
|
|
|
