Articolul de față prezintă câteva analize ale sondajului efectuat pe un eșantion reprezentativ de studenți din anii terminali din cadrul Universității de Stat din Moldova cu referire la percepția acestora privind nivelul conexiunii și continuității dintre ciclurile de învățământ superior, în general, iar în particular, despre evaluarea politicilor aplicate în domeniul vieții studențești și serviciilor de carieră în contextul sporirii motivației studenților pentru performanțe academice. Practica demonstrează că motivația pentru performanțe într-un anumit domeniu profesional depinde de mai mulți factori: sursele de informare și modul în care candidații obțin informațiile înainte de admitere, datele demografice, bazinul de recrutare, gradul de ocupare a locurilor disponibile, numărul mediu de candidați pe un loc, statutul și solicitarea profesiei pe piața muncii etc. În acest sens, este evident că o selecție mai bună a candidaților va conduce și la o motivație mai înaltă a acestora pentru învățare. Chiar dacă sunt unele diferențe specifice între domeniile profesionale, activitățile de orientare în carieră includ câteva etape care conduc spre planificarea carierei – autocunoaștere, explorarea traseelor educaționale și profesionale, decizia de carieră și promovare personală – elemente care sunt părți componente ale modulelor din noul curriculum de dezvoltare personală pentru învățământul preuniversitar, dezbătut intens în prezent de către mediul academic. La întrebarea privind percepția intervievaților despre îmbunătățirea selecției și motivarea studenților pentru performanțe academice, calificativul „ridicat” l-au acordat circa 30%, „mediu” – 40%, iar „scăzut” – în jur de 25% (Fig.1). Aceste rezultate denotă faptul că, în condițiile actuale de declin demografic și situației de pe piața muncii, nu sunt valorificate pe deplin toate oportunitățile de selectare a celor mai buni candidați, care ar avea și cea mai mare motivație pentru performanțe profesionale. Motivația de învățare la studenți constituie un ansamblu de mobiluri interne ale conduitei – motive, intenții, aspirații, necesități,valori, dorințe – care determină, orientează, organizează și sprijină eforturile de învățare. Sunt câțiva factori care determină studenții să acționeze motivat: din motivul evitării eșecului – lipsa de timp, lipsa de posibilități, factorul personal, metodele reproductive de învățare, șablonarea activităților didactice; din motivul realizării – interesul și curiozitate, nivelul de creativitate, gradul de responsabilitate și independență, activități didactice realizate diversificat și interesant. Totodată, studenții trebuie să dispună de o serie de calități necesare pentru obținerea succesului: perseverență, gândire pozitivă, autoorganizare, planificarea activității, nivelul de aspirație, vizualizarea rezultatelor. Este foarte important rolul profesorilor care pot influența, prin strategii didactice adecvate, motivația de învățare a studenților: începerea lecției prin a da studenților un motiv de a fi motivat; așteptări clare, fixarea unor obiective pe termen scurt; apreciere verbală și scrisă; stimularea descoperirii, explorării și a curiozității de cunoaștere; acordarea de mai multă libertate în alegerea de către studenți a metodelor de demonstrare a cunoștințelor etc. Un alt mecanism de stimulare a motivației studenților pentru învățare sunt serviciile de sprijin în proiectarea carierei pe care le oferă universitatea. Planificarea carierei implică armonizarea nevoilor și aspirațiilor individuale cu nevoile și oportunitățile sociale. Astfel, pentru a fi cât mai eficientă, planificarea carierei trebuie să realizeze o concordanță între scopurile carierei individuale și nevoile de personal în domeniile profesionale respective, între eforturile individuale de dezvoltare ale studenților și programele de formare profesională și dezvoltare personală pe care le oferă universitatea. În baza unui studiu realizat de asociația americană de management, cel mai frecvent folosite sunt abordările privind consilierea informală cu ajutorul personalului de conducere și consilierea carierei cu ajutorul specialiștilor. Consilierea carierei este o activitate ce solicită o pregătire specială, astfel, managerul nu este întotdeauna persoana cea mai indicată pentru a realiza activitatea respectivă. De aceea, multe instituții educaționale, inclusiv Universitatea de Stat din Moldova, apelează la personal specializat a cărui sarcină este de a asigura consultanță în domeniul respectiv sau de a sprijini prin consiliere, planificarea și dezvoltarea carierei. De obicei, aceasta presupune câteva etape: explorarea, evaluarea personală; analiza informațiilor și obiectivelor de carieră; luarea deciziei; planificarea (plan de management personal detaliat); implementarea/dezvoltarea planului de carieră. În scopul susținerii clienților în proiectarea unei cariere de succes, Centrul de Ghidare în Carieră și Relații cu Piața Muncii are drept obiective: descoperirea atuurilor personalității orientate spre succes; identificarea echilibrului dintre posibilitățile personale, cerințele profesionale și oferte de angajare; promovarea eficientă a competențelor profesionale pe piața muncii; crearea unei rețele sociale pentru a identifica rapid și sigur oferte de angajare. Aceste obiective sunt realizate printr-o serie de programe de formare destinate absolvenților de licee, colegii, studenților, dar și publicului larg. Aceste servicii de sprijin în proiectarea carierei, oferite de către universitate, au fost apreciate (Fig.2) de către respondenți la nivel „mediu” – 42%, „ridicat – 18%, „scăzut” – 26%, care poate conduce la concluzia că nu sunt suficient solicitate de către studenți sau incertidudinea de pe piața muncii are un impact negativ asupra deciziilor privind identificarea carierei și operarea unor investiții sociale și personale în formarea profesională. Autoguvernarea studenților Universității de Stat din Molodva are misiunea de a coagula și valorifica personalitatea carismatică a studenților întru a crea un climat favorabil pentru dezvoltarea și afirmarea acestora.Un alt factor care are impact puterinic asupra nivelului de motivare a studenților pentru performanțe academice este calitatea vieții studențești. ASUSM își atribuie rolul de a încuraja și promova ideile studenților, cele din urmă fiind acceptate ca indispensabile în procesul de edificare a viitorului Republicii Moldova. Analiza experienței diferitelor universități din țară și de peste hotare denotă faptul că se aplică o serie de politici coerente pentru a promova un nivel înalt al calității vieții studențești. Din acestea fac parte politici privind: nediscriminarea; exprimare și advocacy; utilizarea proprietăților universității; situațiile de urgență în campus; autoguvernarea studenților; evaluarea în campus a contribuțiilor voluntare ale studenților; conduita și disciplina studenților; procedurile de contestare ale studenților; participarea studenților la guvernare; nedisccriminarea pe baza handicapului și sexului; procedurile de soluționare a reclamațiilor; obligațiile universitare și drepturile studenților etc.