Un atribut important al civilizației armene o constituie arta gastronomică care, pe parcursul mileniilor, a fost influențată de bucătăria greacă, arabă, persană, mongolă. Arta bucătăriei armenești a fost transmisă „prin viu grai, de obicei de la mamă la fiică”. In anul 1827 Hovhaness Amirayan Mamigonian a publicat prima carte de bucate armenești. Autorul este originar din orașul Garin (Erzurum), armenii de aici fiind „recunoscuți pentru bucătăria lor remarcabilă”. Stabilirea armenilor in spațiul romanesc a avut loc in perioade diferite. La mijlocul secolului al XIV-lea „coloniile armeneşti din Moldova formau nuclee importante chiar inainte de intemeierea principatelor”. Stabiliți in Țara Moldovei, armenii aveau unele restricții de ordin profesional, astfel „din motive rituale” le era interzis să practice meseriile „de brutar, măcelar și proprietar sau vanzător de băuturi spirtoase”, „in schimb ei se indeletniceau cu marele comerț de import, export și tranzit”, indeplineau rolul de călăuză a caravanelor comerciale. Carnea destinată exportului era prelucrată la fel in coloniile din Ţara Moldovei şi Polonia, din ea făceau salamuri şi afumături, iar din grăsime confecţionau săpun şi lumanări. Săpunul şi lumanările erau fabricate din grăsimea animalelor injunghiate in „salhanii”, această activitate fiind practicată şi de femei. Armenii se ocupau cu „carnăţăria”, pregăteau carnaţi „tari, uscaţi şi afumaţi, din carne de oaie”, denumiţi „salami, sugiuc sau potcoave, după forma lor”. Din carnea afumată de vacă sau oaie ei făceau „bujeniţa sau pastramă”. Este relevant faptul că desele prigoniri și călătoriile indelungate i-au determinat pe armeni să perfecţioneze tehnologiile alimentare de păstrare indelungată a cărnii prin sărarea şi afumarea ei. In arta gastronomică armenească sunt folosite „peste 300 de ierburi și flori aromatice”, rodia fiind „fructul național” al armenilor. Bucătăria armenească este recunoscută in lume prin multiplele sale delicii gastronomice, oferite consumatorilor și gurmanzilor de pretutindeni: geagik, topik, zarda, dolma, horovat, lavash, basturma, yershig.