This theoretical paper deals with the sometimes unclear concept of social representations that appeared in 1961 and was meant to explain many of the social phenomena using one single physical, unifying concept. The concept is studied in terms of its relationship with "collective representations", "common knowledge" and "scientific knowledge", "ontological realism". While the concept does not have a single comprehensive definition, it strives to identify all elements for such a definition, thus filling a gap in the literature on the subject. In general, the paper presents various ways in which images of reality coexist or rather the way different kinds of reality are formed. This article aims to explore the concept of social representation of mediation in Moldova. The paper presents the results of research conducted in 2014 on two relatively homogeneous groups of subjects with legal background (legal practitioners) and laymen in terms of a new way of settling legal disputes which is mediation. The theory of social representations was used as conceptual basis, a theory that has been established and developed in the frame of the French school of social psychology. As a scientific hypothesis for the ongoing research we took the idea that legal practitioners are better familiar with the institute of mediation in comparison with laymen, thus addressing it far more often, being well aware of its advantages, while the different representations of the same concept within the studied groups are quite significant and thus constitute a hinderance in the wider applicability of this legal toolkit. The results were statistically analyzed and presented in the article. The null hypothesis was confirmed, therefore there is a difference of social representation of this concept at the system level. Thus, to achieve the goal of the research we used a toolkit largely applied to such research, that is associated with the induction method, free-association method and structured questionnaire. The method has proven itself very effective, and the results have enabled an image of this concept within the local population. Data processing was done by multidimensional analysis, still taking into account the sociohistorical background, but also the innovation of this institute within the domestic legal system. The research results revealed the main features of the mediation concept, its place in the subsystems of law. The materials obtained can be used to promote and develop this new institute for our legal system.    

Această lucrare teoretică explorează conceptul, uneori neclar a ”reprezentărilor sociale”, apărut în 1961 și menit să explice o mare parte din fenomenele psihogice sociale prin utilizarea un singur concept unificator. Conceptul este studiat prin intermediul relației sale cu ”reprezentările colective”, ”cunoștințe comune” și ”cunoștințele științifice”, ”realism ontologic”. În timp ce conceptul nu are o definiție unică, cuprinzătoare, lucrarea dorește să găsească toate elemente pentru o astfel de definiție, completînd astfel un decalaj în literatura de specialitate pe această temă. În general, lucrarea prezintă diferite moduri în care imagini ale realității coexistă sau mai degrabă sunt formate multe feluri diferite de realitate. Articolul de față își propune să exploreze conceptul de reprezentare socială a medierii în Republica Moldova. În lucrare sînt prezentate rezultatele cercetării efectuate în anul 2014 asupra a două grupuri relativ omogene de subiecți cu studii juridice, (juriști practicieni) și simpli cetățeni cu referire la noua modalitate de soluționare a litigiilor juridice precum este mediere. Ca bază conceptuală s-a utilizată teoria reprezentărilor sociale elaborată și dezvoltatea în cadrul școlii franceze de psihologie socială. Ca ipoteză de lucru științifică a fost presupus faptul precum că juriștii practicieni cunosc mai bine instiuția medierii față de simpli cetățieani, recurg la aceasta mai des, cunoscîndu-i beneficiile, iar diferite reprezentări asupra aceluiași concept în grupurile studiate sunt semnificative și constituie un impediment în aplicabilitatea mai largă a acestui instrumentariu juridic. Rezultatele au fost prelucrate statistic și prezentate în articol. Ipoteza nulă s-a confirmat, astfel că s-au constat diferențe de reprezentare socială a acestui concept la nivel de sistem. Astfel, pentru atingerea scopului cercetării s-a folosit instumentariu foarte răspîndit în astfel de cercetări precum sunt: metoda inducerii asociate, metoda asociații-libere, chestionar structurat. Metoda s-a dovetit a fi foarte eficientă, iar rezultatele au permis vizualizarea unei imagini a acestui concept în cadrul populației autohtone. Prelucrarea datelor s-a făcut în baza analizei multiaspectuale, avîndu-se în vedere cadrul socioistoric din teritoriu, dar și inovativitatea acestei instituții în cadrul sistemului de drept autohton. Rezultatele cercetării au permis evidențierea principalelor trăsături ale conceptului de mediere, locul acestuia în cadrul subsitemelor de drept. Materialele obținute pot fi folosite pentru promovarea și dezvoltatea acestei noi instituții pentru sistemul autohton de drept.