| Conţinutul numărului revistei |
| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 729 6 |
| Ultima descărcare din IBN: 2021-09-24 16:57 |
| Căutarea după subiecte similare conform CZU |
| 94(498+480)”1919” (1) |
| Istoria României. Republica România (133) |
| Istoria Țărilor Scandinave (Finlanda. Republica Finlanda. Suomi, Norvegia. Regatul Norvegiei, Suedia. Regatul Suediei, Danemarca. Regatul Danemarcei) (5) |
 SM ISO690:2012БОНДАРЕНКО, Дмитрий. Румыния и Финляндия: антибольшевистская интервенция в соседние государства в 1919 году. Сравнительный анализ. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice), 2017, nr. 10(110), pp. 187-192. ISSN 1811-2668. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice) | ||||||
| Numărul 10(110) / 2017 / ISSN 1811-2668 /ISSNe 2345-1009 | ||||||
|
||||||
| CZU: 94(498+480)”1919” | ||||||
| Pag. 187-192 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
Finlanda și România sunt două state care au reușit să respingă agresiunea bolșevică în anii 1918-1919, apărându-și astfel independența și devenind un fel de scut pe flancurile Europei (Scandinavia și Balcanii) în fața bolșevismului. Continuând lupta împotriva bolșevismului, în anul 1919 ele au intervenit în țările vecine: Finlanda a oferit ajutor militar Estoniei, iar România a lichidat Republica Sovietică Maghiară. Totuși, intervenția antibolșevică în cazurile vizate avea și unele particularități. În cazul Estoniei, trupele finlandeze au fost debarcate în capitala țării, Tallinn, de unde au avansat în continuare spre frontiera de stat, eliberând teritoriul țării de bolșevicii ruși în condițiile în care contingentul militar finlandez nu-l depășea pe cel al armatei naționale estoniene. Acțiunile Finlandei au fost de natura asistenței militare, acordate guvernului Estoniei, în reprimarea agresiunii externe. În cazul Ungariei, bolșevicii au preluat puterea în țară și au lansat agresiunea împotriva României. La început, România a fost nevoită să respingă agresiunea pe două fronturi, împotriva republicilor sovietice Ungaria și Rusia. Ulterior, după ce a primit mandatul din partea Antantei, România a intervenit în Ungaria, acordându-i ajutor amiralului M.Horthy în crearea armatei albe naționale. Armata română a avansat de la noua frontieră a Ungariei spre capitala ei și în cele din urmă a ocupat Budapesta. Victoria repurtată asupra trupelor roșii maghiare reprezintă pe deplin meritul trupelor române, deoarece armata maghiară albgardistă era slabă și puțin numeroasă în anul 1919 |
||||||
| Cuvinte-cheie Regatul României, Regatul Finlandei, Regatul Ungariei, Regele Ferdinand I, contrarevoluție, refacere, intervenție, Războiul româno-ungar din 1919, Republica Estonia, Republica Sovietică a Ungariei, RSFSR, Regentul generalul baron Karl Gustav Emil Mannerheim, Regentul viceamiralul Miklos Horthy, agresiune bolșevică, Revoluția Mondială, Războiul de Independență al Estoniei din 1919. |
||||||
|
Dublin Core Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'> <dc:creator>Bondarenko, D.</dc:creator> <dc:date>2017-12-31</dc:date> <dc:description xml:lang='ro'><p>Finlanda și România sunt două state care au reușit să respingă agresiunea bolșevică în anii 1918-1919, apărându-și astfel independența și devenind un fel de scut pe flancurile Europei (Scandinavia și Balcanii) în fața bolșevismului. Continuând lupta împotriva bolșevismului, în anul 1919 ele au intervenit în țările vecine: Finlanda a oferit ajutor militar Estoniei, iar România a lichidat Republica Sovietică Maghiară. Totuși, intervenția antibolșevică în cazurile vizate avea și unele particularități. În cazul Estoniei, trupele finlandeze au fost debarcate în capitala țării, Tallinn, de unde au avansat în continuare spre frontiera de stat, eliberând teritoriul țării de bolșevicii ruși în condițiile în care contingentul militar finlandez nu-l depășea pe cel al armatei naționale estoniene. Acțiunile Finlandei au fost de natura asistenței militare, acordate guvernului Estoniei, în reprimarea agresiunii externe. În cazul Ungariei, bolșevicii au preluat puterea în țară și au lansat agresiunea împotriva României. La început, România a fost nevoită să respingă agresiunea pe două fronturi, împotriva republicilor sovietice Ungaria și Rusia. Ulterior, după ce a primit mandatul din partea Antantei, România a intervenit în Ungaria, acordându-i ajutor amiralului M.Horthy în crearea armatei albe naționale. Armata română a avansat de la noua frontieră a Ungariei spre capitala ei și în cele din urmă a ocupat Budapesta. Victoria repurtată asupra trupelor roșii maghiare reprezintă pe deplin meritul trupelor române, deoarece armata maghiară albgardistă era slabă și puțin numeroasă în anul 1919</p></dc:description> <dc:description xml:lang='en'><p>Finland and Romania, two states that managed to resist the Bolshevik aggression in 1918-1919 and to defend their independence. They have become a kind of shield of the flanks of Europe (Scandinavia and the Balkans) from Bolshevism. Continuing the struggle against Bolshevism they intervened in neighboring states in 1919: Finland provided military assistance to Estonia, and Romania liquidated the Hungarian Soviet Republic. These anti-Bolshevik interventions had certain features. For instance, in Estonian case Finnish troops were landed in the capital of the country, Tallinn, and then advanced to Estonian-Russian border, liberating the country from the Bolsheviks. While the Finnish military contingent did not exceed Estonian national army. The actions of Finland had the nature of military assistance to the legal government of Estonia to wage war against external aggression. In the case of Hungary, on the contrary, the Bolsheviks had seized power in the capital and the country as whole then began the aggression against Romania. Romania was forced to resist the Bolshevik aggression from two fronts: Hungarian and Russian soviet republics. Having received the mandate of the Entente, Romania invaded Hungary to defeat soviet power and to assist Admiral M. Horthy to form National White army. Romanian army had advanced from the border of Hungary to its capital and occupied Budapest. The victory over the Hungarian Reds was occurred entirely due to the Romanian troops, because Hungarian White army was too weak in 1919.. </p></dc:description> <dc:source>Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice) 110 (10) 187-192</dc:source> <dc:subject>Regatul României</dc:subject> <dc:subject>Regatul Finlandei</dc:subject> <dc:subject>Regatul Ungariei</dc:subject> <dc:subject>Republica Estonia</dc:subject> <dc:subject>Republica Sovietică a Ungariei</dc:subject> <dc:subject>RSFSR</dc:subject> <dc:subject>Regele Ferdinand I</dc:subject> <dc:subject>Regentul generalul baron Karl Gustav Emil Mannerheim</dc:subject> <dc:subject>Regentul viceamiralul Miklos Horthy</dc:subject> <dc:subject>agresiune bolșevică</dc:subject> <dc:subject>Revoluția Mondială</dc:subject> <dc:subject>contrarevoluție</dc:subject> <dc:subject>refacere</dc:subject> <dc:subject>intervenție</dc:subject> <dc:subject>Războiul româno-ungar din 1919</dc:subject> <dc:subject>Războiul de Independență al Estoniei din 1919.</dc:subject> <dc:title>Румыния и Финляндия: антибольшевистская интервенция в соседние государства в 1919 году. Сравнительный анализ</dc:title> <dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type> </oai_dc:dc>
|
|
|
