Articolul precedent |
Articolul urmator |
780 10 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-02-16 09:06 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
902/904 (303) |
Arheologie (937) |
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2097) |
Vestigii culturale ale diferitelor perioade istorice (3383) |
SM ISO690:2012 NICULIŢĂ, Ion. Terminologii arheologice: probleme şi perspective. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 9, 30-31 mai 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: "Notograf Prim" SRL, 2017, Ediția 9, pp. 39-40. ISBN 978-9975-84-030-9. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare Ediția 9, 2017 |
||||||
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare" 9, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2017 | ||||||
|
||||||
CZU: 902/904 | ||||||
Pag. 39-40 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Teza |
||||||
Utilizarea simbolurilor, terminologiilor şi denumirilor specifice este caracteristică pentru toate ramurile ştiinţei, deoarece in unele cazuri ele inlesnesc, in altele contribuie la clarificarea proceselor ori evenimentelor studiate. Terminologia ce s-a incetăţenit in ştiinţa arheologică a evoluat in decursul sec. XX – inceputul sec. XXI destul de vertiginos, dar, cu regret, nu intotdeauna adecvat. Denumirile, de regulă, respectă anumite criterii, in baza cărora ele sunt acceptate. Insă, in frecvente cazuri, logica selecţiei criteriilor in identificarea terminologiilor nu este insuşită la justa ei valoare. Folosirea pe larg a toponimelor in aprecierea culturilor arheologice pare a fi cea mai potrivită, in schimb utilizarea criteriilor etnice provoacă in permanenţă disensiuni. In acest sens, interes prezintă culturile: tracă, traco-getică, geto-dacă, scitică, sarmatică, slavă etc. Această taxonomie a apărut in baza naraţiunii antice sau medievale timpurii, deşi se ştie că cunoştinţele etno-demografice ale autorilor respectivi erau destul de bizare. Actualmente este imposibil de demonstrat că in spaţiul atribuit de tradiţia antică tracilor nu locuiau şi alte neamuri ce aveau aceeaşi cultură materială şi care in ansamblu alcătuiau „numerosul neam trac”, cum l-a apreciat Herodot. Această afirmaţie, la prima vedere nevinovată, a dus la repercusiuni grave ce s-au soldat cu apariţia teoriilor „pandacismului”; la iliri a „panilirismului”; la slavi a „panslavismului” etc. Constituirea unor etape etno-cronologice ca perioada „prescitică” sau „preromană”, in pofida faptului că sunt considerate ca noţiuni de moment, duc la afirmarea unei posibile prezenţe a acestor entităţi incă pană la venirea lor masivă in spaţiile respective. Apariţia noţiunilor de „aur scitic”/ orfevrăria scitică, sau „aur tracic” nu sunt altceva decat aberaţii, care nu au nimic comun cu realităţile istorice. Intr-o asemenea situaţie, a devenit necesară trecerea la utilizarea terminologiilor „neutre”, in care lipseşte orişice coloratură etnică, etno-culturală sau etno-cronologică. |