Anatol Moraru, reprezentant al noii literaturii, se manifestă nemijlocit în literatura din Basarabia, aplicând în proza sa atât o direcţie minimalistă, cât şi una textualistă, îmbinând excepţional aceste două perspective. Originalitatea narativă constă în limbajul livresc, ingenios, bine temperat, supradozat cu umor şi ironie, consolidându-se într-un stil matur şi bine chibzuit. Strategiile narative folosite în interiorul textelor nu sunt doar modul de scriere a autorului, ci un stil de gândire. În fiecare povestire simţim preocuparea naratorului de a da o consistenţă pronunţat livrescă, se insistă asupra fiecărui element al nuvelei integrat în conformitate cu semnificaţia fundamentală a vieţii, intertextualitatea devenind un imperativ de program. Elementul autobiografic introdus în textele sale are drept scop să ofere cititorului realitatea brută, lipsită de semnificaţii prestabilite.  

Anatol Moraru, (is a) representative of the new literature, manifests itself directly in the literature of Bessarabia, applying in his prose both a minimalist and a textual direction, combining exceptionally these two perspectives. The narrative originality consists in a bookish, ingenious, well-tempered, overwhelmed with humor and ironic language, consolidated in a mature and well mannered style. The narrative strategies used in his texts are more than the author’s writing style, it is a way of thinking. In each story, we feel the narrator’s preoccupation in giving a pronounced consistency, insisting on every element of the novella integrated in accordance with the fundamental significance of life, intertextuality becoming a imperative of a program. The autobiographical element introduced in his texts aims to give the reader the raw reality, without pre-established meanings.