Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
683 21 |
Ultima descărcare din IBN: 2021-01-19 05:51 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
618.15-008.6-073.7 (1) |
Științe medicale. Medicină (11142) |
SM ISO690:2012 MIŞINA, Ana. Rezonanţa magnetică nucleară în evaluarea preoperatorie a sindromului Mayer-Rokitansky-Kuster-Hauser. In: Buletin de Perinatologie, 2016, nr. 1(69), pp. 147-148. ISSN 1810-5289. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Buletin de Perinatologie | |||||||
Numărul 1(69) / 2016 / ISSN 1810-5289 | |||||||
|
|||||||
CZU: 618.15-008.6-073.7 | |||||||
Pag. 147-148 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
Introducere: Scopul acestui studiu a fost de a stabili rolul rezonanţei magnetice nucleare (RMN) ]n diagnosticarea pacientelor cu sindromul Mayer-Rokitansky-Kuster-Hauser (MRKH). Material şi metode: Douăzeci şi opt paciente cu sindromul MRKH, vârsta medie de 21.8±0.6 ani (95% CI:20.59–22.99) au fost examinate cu RMN pentru stabilirea spectrului anomaliilor genitale şi asociate. Fiecare malformaţie a organelor a fost clasifi cată conform clasifi cării VCUAM (Oppelt P., şi colab., 2005). Rezultate: Rudimentele Mulleriene: În 27(96.4%) cazuri se vizualizau rudimentele uterine (U4a sau U4b) şi numai într-un singur caz (3.6%) agenezie uterină completă (p<0.0001). Rudimente uterine bilaterale (U4a) se întâlneau mai des decât cele unilaterale (U4b), respectiv 23(85.2%) vs. 4(14.8%). În majoritatea cazurilor rudimentele uterine au fost necavitare - 25(92.6%) vs. 2(7.4%) – cu cavitate endometrială (p<0.0001). În varianta clasică a sindromului MRKH, rudimentele uterine erau unite de structuri fi broase (n=25, 92.6%), aveau localizare mediană sau paramediană – 19 (76%) vs. 6(24%) (p=0.0005). Ovarele: În toate cazurile ovarele se afl au bilateral (A0), structura normală sau micropolichistice - 23(82.1%) vs. 5(17.9%) (p<0.0001). În toate cazurile ovarele erau situate în cavitatea pelviană - 24(85.7%) şi numai în 4(14.3%) erau ectopice (extrapelviene) p<0.0001). Vaginul: 2/3 superioare ale vaginului au lipsit în toate cazurile, iar treimea inferioară a fost prezentă în două variante: segment foarte scurt (<1 cm) şi scurt – 9(32.1%) vs. 19(67.9%) (p=0.0154). Malformaţii asociate: Aceste anomalii s-au întâlnit în 5(17.9%) cazuri, anomalii renale – agenezie unilaterală (n=5, MR) şi în asociere cu anomalii vertebrale (n=2, MS). Sindromul MRKH de tip I vs. tip II (MURCS) – p<0.0001. Corelaţia dintre RMN şi datele intraoperatorii au demonstrat o tangenţă perfectă (Cohen’s kappa index 1.0). Concluzii: RMN este o metodă utilă, noninvazivă de diagnostic şi evaluare a pacientelor cu sindromul MRKH. |
|||||||
Cuvinte-cheie sindromul Mayer-Rokitansky-Küster-Hauser, rezonanța magnetică nucleară |
|||||||
|