Modificările morfologice din peretele esofagian după ligaturarea endoscopică a varicelor esofagiene
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
1251 26
Ultima descărcare din IBN:
2023-03-18 14:31
SM ISO690:2012
GHIDIRIM, Gheorghe, MIŞIN, Igor, RUSSU, Sergiu, ZASTAVNITCHI, Gheorghe. Modificările morfologice din peretele esofagian după ligaturarea endoscopică a varicelor esofagiene. In: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale, 2007, nr. 1(10), pp. 123-129. ISSN 1857-0011.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale
Numărul 1(10) / 2007 / ISSN 1857-0011

Modificările morfologice din peretele esofagian după ligaturarea endoscopică a varicelor esofagiene

Pag. 123-129

Ghidirim Gheorghe, Mişin Igor, Russu Sergiu, Zastavnitchi Gheorghe
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 14 decembrie 2013


Rezumat

Procesele reparative din peretele esofagian după ligaturarea endoscopică (LE) a varicelor esofagiene (VE) sunt studiate pe un lot mic de material cadaveric, în literatura de specialitate fi ind publicate doar două lucrări la acest subiect. Autorii prezintă rezultatul studierii macro- şi microscopice a 7 preparate de esofag prelevate prin autopsie, de la pacienţi cu hipertensiune portală (ciroza hepatică), la interval de la 3 la 15 zile din momentul LE a VE. În toate cazurile, rezerva funcţională intravitală a fi catului a corespuns clasei funcţionale Child-Pugh „C”. Inele in situ au fost depistate în 75% cazuri, fapt ce poate fi explicat prin durata mai mare de examinare a macropreparatelor esofagului după LE. În cazul prezenţei inelelor in situ, tromboza fl ebectaziilor este observată deja la ziua a doua de la LE, iar la ziua a 3-a – 5-a se observă tromboză fi nalizată a VE ligaurate. În caz de detaşare precoce a inelelor se observă necroza ischemică a mucoasei şi VE cu lipsa ocluziei lumenului acestora de către trombii formaţi, această complicaţie reprezintă risc potenţial major de hemoragie după LE. Studierea cronologiei modifi cărilor din esofag după LE a demonstrat că apariţia potenţialelor complicaţii după LE a VE este infl uenţată de o multitudine de factori, inclusiv efectuarea procedurii în caz de hemoragie activă din acestea, rezervă funcţională redusă (Child-Pugh C) şi în caz de utilizare a inelelor din neopren.

The reparative processes in the human esophagus after endoscopic band ligation (EBL) are studied on a small number of specimens, and there are only two studies published concerning this subject. The authors describe the result of morphological investigation of 7 autopsy human esophageal specimens in cadavers with portal hypertension (liver cirrhosis), within 3 to 15 days after EBL of bleeding esophageal varices (EV). All the patients were classifi ed as „C” according to the modified Child-Pugh classifi cation. Bands insitu were detected in 75% cases, fact that could be explained by a longer period of time after EBL. In cases of bands in situ EV thrombosis was noticed on the second postligation day, starting with the 3-5 day a fi nalised EV thrombosis is determined. In specimens with early band slippage, ischemic mucosal necrosis without EV thrombosis in the ligation sites was detected and this situation is a potential fatal condition for rebleeding after EBL. The present study demonstrates that the possible fatal complications after endoscopic variceal band ligation are determined by various factors, but most important are active variceal bleeding at the moment of ligation, poor liver function (Child-Pugh “C”) and if using neoprene bands.