În prezentul articol se analizează un aspect al discursului narativ druţian – personajul feminin din perspectiva autohtonismului. Prin specificarea aspectelor autohtonismului Ecaterinei cea Mică, s-au prezentat abaterile naratorului de la autohtonismul propriu-zis. În articol se vorbeşte despre felul cum îşi proiectează Ion Druţă personajul feminin Ecaterina cea Mică şi care este rolul acestuia în romanul „Biserica albă”. La analizarea personajului se face referinţă la realitatea istorică şi la religiozitatea basarabenilor, astfel încât, la finele lucrării, se constată că prin autohtonismul Ecaterinei cea Mică se reconstituie atmosfera în care trăia Moldova în vremurile de mari încercări, se pătrunde în esenţa evenimentelor istorice din acea perioadă şi se face recunoscut faptul că orice situaţie, oricât de dificilă ar fi, poate fi depăşită atunci când porţi în suflet dragostea către Dumnezeu.

In the work "The Small Catherine female character’s autochthony" there is analysed an aspect of narrative Drutian speech – the female character in terms of autochthonism. By specifying the aspects of autochthonism of the Small Catherine, there were presented the narrator deviations from the autochthonism itself. In the content of the paper there is described the way how Ion Druta is protecting his female character the Small Catherine and its role in the novel "White church". On analysing the character, there is done a reference to the historical reality and religiosity of the Bessarabians so that at the end of the paper, it is found that through the Small Catherine’s autochthonism, there is reconstructed the atmosphere, in which Moldova lived in the times of great hardship, it penetrates in the essence of historical events of that period, and it is recognized that every situation, no matter how difficult it is, could be overcome, when you wear the love of God in your soul.