Importanţa plexului venos esofagian în tratamentul patogenetic al varicelor esofagiene
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
982 25
Ultima descărcare din IBN:
2023-03-18 15:18
SM ISO690:2012
GHIDIRIM, Gheorghe, ANESTIADI, Vasile, MIŞIN, Igor. Importanţa plexului venos esofagian în tratamentul patogenetic al varicelor esofagiene. In: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale, 2007, nr. 1(10), pp. 34-40. ISSN 1857-0011.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale
Numărul 1(10) / 2007 / ISSN 1857-0011

Importanţa plexului venos esofagian în tratamentul patogenetic al varicelor esofagiene

Pag. 34-40

Ghidirim Gheorghe, Anestiadi Vasile, Mişin Igor
 
Laboratorul biochimic central, USMF „N.Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 15 decembrie 2013


Rezumat

Au fost studiate 13 preparate de esofag şi de stomac, prelevate prin autopsie de la subiecţi cu HP, utilizând metodele radiologică, morfometrică şi corozivă. În lotul de control au fost incluse 10 preparate de esofag şi de stomac de la subiecţi fără HP. S-a constatat prezenţa a 4 zone bine delimitate cu structură vasculară caracteristică. A fost demonstrată prezenţa VP pe tot traiectul esofagului (până la 17,5 cm superior de JEG). S-a stabilit că în treimea medie a esofagului numărul şi diametrul VP sunt statistic semnifi cativ mai mici decât parametrii respectivi ai VP din treimea distală. După aplicarea tratamentului endoscopic, în treimea distală a esofagului nu se observă VSM de calibru mare, acestea fi ind localizate în treimea medie a esofagului, deasupra VP. Drept rezultat al acestui studiu, a fost demonstrat rolul VP în recidiva VE după tratamentul endoscopic, şi anume stoparea fluxului sangvin pe verticală, prin VSM în urme SE/LE, nu afectează fluxul sangvin orizontal prin VP. Din aceste considerente, doar devascularizarea paraesofagiană cu ligaturarea VCG şi VP cu întreruperea fl uxului intramucos prin metode endoscopice sau transecţia de esofagiană pot fi considerate metode radicale de tratament patogenetic al VE.

Thirteen human esophageal and stomach specimens obtained by autopsy from subjects with PH were examined by radiological, morphometric and corrosion-cast methods. The control group consisted of 10 specimens of human esophagus and stomach obtained from subjects without PH. Four distinct regions with characteristic vascular structure were determined. The presence of PV along the entire esophageal length (up to 17.5 cm above the EGJ) was demonstrated. The diameter and number of PV in the middle esophageal third was statistically lower than the diameter and number of PV in the distal esophageal third. There is no large caliber SMV present in the distal esophageal third after endoscopic treatment, submucosal veins, being localized just in the middle esophageal third, above the PV. In this study the role of PV in the recurrence of EV after endoscopic treatment was demonstrated – vertical blood fl ow impairment, through SMV, as a result of ES/EBL is not affecting the horizontal blood fl ow through PV. This is why only esophageal transaction or paraesophageal devascularisation with coronary gastric vein and PV ligation combined with endoscopic treatment can be considered as radical, anatomically argumentated treatment for EV.