Poluarea apei cu fluor în Republica Moldova și impactul acesteia asupra sănătății bucale
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
42 6
Ultima descărcare din IBN:
2024-06-21 19:32
SM ISO690:2012
STEPCO, Elena, FERDOHLEB, Alina, CIOBANU, Elena, PATRANAC, Maria. Poluarea apei cu fluor în Republica Moldova și impactul acesteia asupra sănătății bucale. In: Medicina stomatologică , 2024, nr. 1(66), pp. 47-48. ISSN 1857-1328. DOI: https://doi.org/10.53530/1857-1328.24.1.23
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Medicina stomatologică
Numărul 1(66) / 2024 / ISSN 1857-1328

Poluarea apei cu fluor în Republica Moldova și impactul acesteia asupra sănătății bucale

Water pollution with fluoride in the Republic of Moldova and its impact on oral health

DOI:https://doi.org/10.53530/1857-1328.24.1.23

Pag. 47-48

Stepco Elena, Ferdohleb Alina, Ciobanu Elena, Patranac Maria
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 3 iunie 2024


Rezumat

Calitatea apei, în special calitatea apei potabile, este una dintre cele mai esențiale cerințe pentru supraviețuirea nu numai a omenirii, ci și a întregii vieți terestre de pe Pământ. Ca factor determinant al sănătății, calitatea apei potabile trebuie să corespundă reglementărilor sanitare, iar încălcarea regimului de protecție a apei are ca rezultat poluare. Poluarea apei este una dintre amenințările majore la adresa sănătății publice din Republica Moldova. Potrivit datelor compilate de Centrul Yale pentru Drept și Politică de Mediu, la nivel global, Republica Moldova s-a clasat pe locul 83 din 180 de țări în ceea ce privește calitatea apei potabile, primul loc fiind ocupat de țările cu cea mai înaltă calitate a apei potabile. „Anii de viață standardizați în funcție de vârstă pierduți la 100.000 de oameni din cauza expunerii la apă potabilă nesigură (Rata zilnică)” este o măsură utilizată pentru a evalua calitatea apei. Scorul Daly pentru Republica Moldova în 2022 a fost de 50,0. Republica Moldova este considerată zonă biogeochimică în ceea ce privește unele elemente chimice din mediu, inclusiv conținutul de fluor din apele subterane, sol și, ulterior, în produsele alimentare. Analiza probelor de apă prelevate de Centrul Național de Sănătate Publică din Republica Moldova a demonstrat că în 90% din cazuri, sursele de apă supuse investigațiilor de laborator pentru parametrii microbiologici și chimici (bor, fluor și nitrați) nu îndeplinesc cerințele. Prezentul studiu a fost unul prospectiv, observațional, al cărui obiectiv principal a fost evaluarea caracteristicilor epidemiologice dentare ale copiilor din zona fluorozendemică a Republicii Moldova. Studiul a vizat 520 de copii de 12 și 15 ani din raionul Fălești, unde concentrația de fluor în apa potabilă depășește de 16 ori norma admisă de 16,2 ppm/l. Astfel, prevalența fluorozei dentare în această localitate (indice Dean ≥1) a fost de 98,7 pentru copiii de 12 ani și de 100% pentru adolescenții de 15 ani. Prevalența cariei dentare a fost de 51,2% cu o intensitate de 2,1 la copiii de 12 ani, iar la copiii de 15 ani, prevalența a fost de 67,1% cu o intensitate de 3,5. Vârsta copiilor și severitatea fluorozei dentare au fost predictori independenți ai intensității cariilor dentare. Astfel, s-a stabilit o corelație pozitivă între severitatea fluorozei dentare și intensitatea cariilor dentare în ambele loturi de studiu și la toate loturile de dinți. Procentul copiilor cu un indice COAD (dinți cariați, obturați sau absenți) ≥1 a fost mai mare la cei al căror indice Dean a fost ≥ 5 la molarul doi comparativ cu alte grupe de dinți. Concluzie. Fluoroza dentară rămâne cea mai frecventă boală dentară în zonele endemice cu fluoroză, iar severitatea fluorozei crește odată cu creșterea concentrației de fluor în apa de băut. Spre deosebire de opinia stabilită anterior, cariile dentare se dezvoltă și la copiii din zone endemice de fluoroză, iar frecvența și intensitatea acesteia sunt direct corelate cu concentrația de fluor din apa de băut. Cu cât concentrația de fluor este mai mare, cu atât sunt mai mari valorile indicilor de prevalență și intensitatea cariilor dentare. Republica Moldova performează suboptim în prevenirea bolilor orale la populația pediatrică, iar implementarea programelor de prevenire a bolilor dentare ar avea implicații majore pentru îmbunătățirea morbidității dentare.

Water quality, especially drinking water quality, is one of the most essential requirements for the survival of not only mankind but all terrestrial life on Earth. As a determining factor of health, the quality of drinking water must correspond to sanitary regulations, and the violation of the water protection regime results in pollution. Water pollution is one of the major threats to public health in the Republic of Moldova. According to data compiled by the Yale Center for Environmental Law and Policy, globally, the Republic of Moldova was placed 83rd out of 180 countries in terms of drinking water quality, the first place being occupied by the countries with the highest drinking water quality. The „age-standardized life-years lost per 100,000 people due to exposure to unsafe drinking water (Daily rate)” is a measure used to evaluate the quality of water. The Daly score for the Republic of Moldova in 2022 was 50.0. The Republic of Moldova is considered a biogeochemical zone with regard to some chemical elements in the environment, including the content of fluorine in groundwater, soil, and subsequently in food products. The analysis of water samples taken by the National Public Health Center of the Republic of Moldova demonstrated that in 90% of cases, water sources subjected to laboratory investigations for microbiological and chemical parameters (boron, fluorine, and nitrates) do not meet the requirements. The present study was a prospective, observational one, the main objective of which was to evaluate the epidemiological dental characteristics of children from the fluorosis-endemic area of the Republic of Moldova. The study targeted 520 12- and 15-year-old children from Fălești district, where the fluoride concentration in drinking water exceeds 16 times the permissible norm of 16.2 ppm/l. Thus, the prevalence of dental fluorosis in this locality (Dean index ≥1) was 98.7 for 12-year-old children and 100% for 15-year-old adolescents. The prevalence of dental caries was 51.2% with an intensity of 2.1 for 12-year-old children, and for 15-year-old children, the prevalence was 67.1% with an intensity of 3.5. Children’s age and severity of dental fluorosis were independent predictors of dental caries intensity. Thus, a positive correlation was established between the severity of dental fluorosis and the intensity of dental caries in both study groups and in all groups of teeth. The percentage of children with a COAD index (decayed, filled, or absent teeth) ≥1 was higher in those whose Dean index was ≥ 5 in the second molar compared to other groups of teeth. Conclusion. Dental fluorosis remains the most common dental disease in fluorosis-endemic areas, and the severity of fluorosis increases with increasing fluoride concentrations in drinking water. Contrary to the previously established opinion, tooth decay also develops in children from endemic areas of fluorosis, and its frequency and intensity are directly correlated with the concentration of fluoride in drinking water. The higher the concentration of fluoride, the higher the values of the prevalence indices and intensity of dental caries. Republic of Moldova performs suboptimally in the prevention of oral diseases in the pediatric population, and the implementation of dental disease prevention programs would have major implications for improving dental morbidity.