INTRODUCERE. În ultimii ani tot mai mult se studiază rolul somnului și al melatoninei în procesul de recuperare după o maladie acută. S-a determinat că pe lângă funcția de reglare a ritmului circadian, sistemului endocrin și nervos, melatonina prezintă funcții antiinflamatorii, oncostatice, antioxidante, cât și de regenerare a celulelor și țesuturilor. Deasemenea, tot mai mult se relatează descoperiri privind implicarea moleculară a melatoninei în regenerarea sistemului nervos după accidentul vascular cerebral (AVC). MATERIAL ȘI METODE. Au fost revizuite articole din diverse reviste științifice prin intermediul motoarelor de căutare HINARI, PubMed, Google Academic, publicate în intervalul anilor 2010-2022. REZULTATE. AVC-ul declanșează diverse cascade fiziopatologice: inflamatorii (în special activarea celulelor imune și eliberarea de citokine proinflamatorii), stresul oxidativ, excitotoxicitatea, disfuncția mitocondrială. Pe lângă tratamentul AVC-ului acut, un program de reabilitare eficient este obligatoriu pentru un regim optim de recuperare. Melatonina este un neurohormon secretat de glanda pineală și este responsabilă de diferite procese fiziologice. Concomitent, prezintă multiple efecte benefice în infarctul cerebral prin inhibarea stresului oxidativ, inflamației și autofagiei, atenuarea disfuncției mitocondriale, scăderea apoptozei neuronilor și reducerea volumului infarctului. Această neuroprotecție este datorată în mare parte receptorilor MT1 și MT2, care, de asemenea se pot găsi în celulele stem, astfel melatonina este implicată și în neurogeneză. În studiile pe modelele de animale cu AVC, s-a determinat că melatonina reduce edemul indus de ischemie, perseverează bariera hemato-encefalică și unitatea neuro-musculară, prezintă funcție neuroprotectivă (reduce moartea celulară și demielinizarea substanței albe), îmbunătățește supraviețuirea neuronilor și reduce neurodegenerescența, sporește supraviețuirea celulelor gliale. CONCLUZIE. Datorită proprietăților neuroprotective, neoplastice și neuroregeneratorii, melatonina reprezintă o moleculă cu efecte potențial benefice atât pentru perioada acută post AVC, cât și pentru cea de reabilitare. Sinteza în cantități fiziologice a melatoninei în organismul uman poate fi obținută prin respectarea igienei somnului și expunerii corecte la lumină, respectiv este necesar de a o promova în rândul pacienților cu AVC. Totodată melatonina poate fi utilizată și sub formă de medicament, dar pentru identificarea schemelor și dozelor raționale de tratament sunt necesare studii ulterioare. Cuvinte-cheie: melatonină, AVC, regenerare, reabilitare

INTRODUCTION: In recent years, the role of sleep and melatonin in the recovery process after an acute illness is increasingly being studied. It was determined that in addition to the function of regulating the circadian rhythm, and the endocrine and nervous system, melatonin has antiinflammatory, oncostatic, and antioxidant functions, as well as regenerating cells and tissues. Also, more and more discoveries are being made regarding the molecular involvement of melatonin in the regeneration of the nervous system after stroke. MATERIAL AND METHODS: Articles from various scientific journals were reviewed through the search engines HINARI, PubMed, Google Academic, published between 2010-2022. RESULTS: Stroke triggers various pathophysiological cascades: inflammatory (especially activation of immune cells and the release of proinflammatory cytokines), oxidative stress, excitotoxicity, and mitochondrial dysfunction. In addition to the treatment of acute stroke, an effective rehabilitation program is mandatory for an optimal recovery regimen. Melatonin is a neurohormone secreted by the pineal gland and is responsible for various physiological processes. At the same time, it has multiple beneficial effects on cerebral infarction by inhibiting oxidative stress, inflammation and autophagy, attenuating mitochondrial dysfunction, decreasing apoptosis of neurons and reducing the volume of infarction. This neuroprotection is largely due to MT1 and MT2 receptors, which can also be found in stem cells, so melatonin is also involved in neurogenesis. In animal models of stroke, melatonin has been shown to reduce ischemia-induced edema, persevere the blood-brain barrier and neuro-muscular unit, has neuroprotective function (reduces cell death, demyelination of white matter), improves neuronal survival, and reduces neurodegeneration, increases glial cell survival. CONCLUSION: Due to its neuroprotective, neoplastic and neuroregenerative properties, melatonin is a molecule with potentially beneficial effects for both the acute post-stroke and rehabilitation periods. The synthesis in physiological quantities of melatonin in the human body can be obtained by practicing correct sleep hygiene and proper light exposure, respectively it is necessary to promote it among patients with stroke. Melatonin can also be used as a drug, but further studies are needed to identify rational treatment regimens and doses