Introducere. Dizabilitatea intelectuală se dezvoltă ca urmare a leziunilor cerebrale sau de origine genetică, aceasta este o condiție specifică când un anumit nivel de funcționare a SNC limitează dezvoltarea intelectului copilului. Afecțiunea este prezentă la 2% până la 3% din populație. Un rol important în reabilitarea copilului cu dizabilitate intelectuală o are abordarea multidisciplinară, care este îndreptată nu numai către copilul cu cerințe speciale, dar și către părinți. Numărul persoanelor recunoscute cu dizabilitate în Republica Moldova constituie 174,5 mii persoane, inclusiv 10,4 mii copii cu vârsta de 0-17 ani. Materiale și metode. Aplicarea abordării DIR-Floortime recomandată copiilor cu tulburări de neurodezvoltare pe parcursul a 12 ședințe consecutive a câte 45-50min. Părintele fiind autoritar, s-a decis să fie exclus. Au fost implicați voluntari - copii de vârstă școlară pentru a spori receptivitatea pacientului la sarcinile propuse. Rezultate. Au fost înregistrate schimbări în comportamentul copilului cu dizabilitate intelectuală în interacțiunea cu copilul tipic. O îmbunătățire a coordonării, interes față de activități, dorința de implicare, exteriorizarea emoțiilor au apărut de la a treia ședință. Apariția emoțiilor pozitive la a 5 ședință și încrederea în sine vizavi de sarcinile propuse și efectuate. La a 10 ședință a apărut jocul colaborativ cu voluntarii și copilul își aștepta rândul la joc. Concluzii: Metoda Floortime permite identificarea abilităților și capacităților copilului într-un mediu natural. Etiologia dizabilității intelectuale sau diagnosticul propriu-zis nu joacă un rol decisiv în selecția metodelor de reabilitare, iar mediul de joc garantat de metoda Floortime contribuie la o interacțiune productivă și rezultate rapide în abilitarea copilului.

Introduction. Intellectual disability occurs as a result of brain damage or of genetic origin, this is a specific condition when a certain level of CNS functioning limits the development of the child’s intellect. The condition is present in 2% to 3% of the population. An important role in the child rehabilitation with intellectual disability is the multidisciplinary approach, which is targetting not only at the child with special needs, but also at the parents. The number of persons recognized as disabled in the Republic of Moldova is 174.5 thousand people, including 10.4 thousand children aged 0-17 years. Materials and methods. Application of the DIR-Floortime approach recommended for children with neurodevelopmental disorders during 12 consecutive sessions of 45-50 minutes each. The parent being authoritarian, it was decided to be excluded. Volunteers - school-age children - were involved to increase the patient’s receptivity to the proposed tasks. Results. Changes were recorded in the behavior of the child with intellectual disability in the interaction with the typical child. An improvement in coordination, interest in activities, desire for involvement, externalization of emotions appeared from the third session. The appearance of positive emotions at the 5th session and self-confidence in the face of the proposed and performed tasks. At the 10th session, the collaborative game appeared with the volunteers and the child was waiting for his turn to play. Conclusions. The Floortime method allows the identification of the child’s skills and capabilities in a natural environment. The etiology of the intellectual disability or the actual diagnosis does not play a decisive role in the selection of rehabilitation methods, and the game environment guaranteed by the Floortime method contributes to a productive interaction and quick results in the child’s empowerment.