Televiziunea este considerată un miracol în dezvoltarea civilizației umane. Aceasta își are rădăcinile în artă, știință și economie. Televiziunea este un sistem de conversie a imaginilor vizuale în semnale electrice, transmiterea lor și afișarea lor electronic pe un ecran. Televiziunea a devenit o parte esențială a vieții cotidiene, care ocupă un loc important în viața noastră. Este o combinație de mediu vizual și audio. În prezent televiziunea, reprezintă atât un concurent, dar și un aliat al noilor media. Jurnalismul de televiziune este o oglindă care trebuie să reflecte ceea ce reprezintă societatea în ansamblu, ea are o influenţă deosebită, astfel încât poate transmite: emoţii, speranţe, frustrări, satisfacţii şi construieşte strategii pe termen lung [1, p. 62]. În ultimele decenii, spațiul informațional este practic dominat de televiziune și noile media. Ele au devenit unele dintre cele mai populare, mai operative și mai convingătoare medii de informare pe care le-a cunoscut cândva omenirea. Actualitatea studiului reiese din faptul că jurnalismul TV a fost și va fi o sursă de informare credibilă, iar reporterul este de nelipsit în producerea materialelor video cu elemente de portretizare, astfel având un rol semnificativ. În parametrii acestei cercetări, scopul principal este de a idetifica rolul jurnalismului de televiziune, precum și rolul reporterului în realizarea materialelor video cu elemente de portretizare. Pentru realizarea acestui scop, am formulat următoarele obiective: 1) identificarea locului materialelor video cu elemente de portretizare în jurnalismul de televiziune; 2) stabilirea impactului reportajelor de acest gen asupra consumatorilor; 3) analiza materialelor video cu elemente de portretizare; 4) stabilirea pașilor în conceperea unor materiale jurnalistice video de acest gen; 5) elaborarea unor recomandări și concluzii privind acest fenomen. Noutatea studiului reprezintă o abordare multiaspectuală asupra jurnalismului de televiziune. Și anume, ne vom referi la procesul de realizare a materialelor video cu elemente de portretizare. Cum se elaborează acestea și care este impactul lor asupra consumatorilor. Lucrarea de față vine cu anumite informații din culisele unui post de televiziune, unde se realizează aceste materiale. La fel, ne propunem să arătăm cum trebuie să fie elaborate aceste produse media pentru a fi consumate de către public. Apariția posturilor de televiziune prin cablu și a rețelelor internaționale prin satelit oferă televiziunii posibilități nelimitate în formarea unei imagini informaționale globale. În lucrarea Sistemul mass-media în Republica Moldova, autorul Gheorghe Gorincioi menționează că: televiziunea a parcurs câteva etape distinctive în afirmarea sa ca mijloc al comunicării: 1) inventarea tehnologiilor respective; 2) folosirea lor în difuzarea informației; 3) valorificarea posibilităților specifice; 4) cucerirea auditoriului de masă; 5) specificarea rolului în sistemul mijloacelor de informare [ 2, p. 40]. Elementele de bază ale limbajului de televiziune sunt: imaginea, sunetul, montajul, textul și lucrul în echipă. În continuare, identificăm caracteristicile jurnalismului de televiziune: mesaje audiovizuale, canale moderne de difuzare a mesajelor, mesajul TV poate fi receptat concomitent cu desfășurarea altor activități, mesajul televizual creează receptorului senzația participării la eveniment, munca în echipă, un număr mare de personal și tehnică [3, p. 30]. În notele de curs, Jurnalismul de televiziune ale autorului Dumitru Țurcanu este evidențiat faptul că: „Reportajul de televiziune este spectacolul unui eveniment care merită să fie văzut și povestit, având drept obiective vizualizarea și înțelegerea faptelor” [4, p. 86]. Caracteristici și particularități ale materialelor video cu elemente de portretizare realizate de Alexandru Leahu în cadrul postului de televiziune TVR Moldova: identificarea eroului, stabilirea subiectului, discuțiile prealabile între jurnalist și interlocutor, stabilirea întrebărilor împreună cu producătorul, deplasarea în teren, filmarea materialului jurnalistic propriu-zis, întoarcerea în redacție și scrierea scenariului pentru materialul video, verificarea textului de către editor împreună cu producătorul, sonorizarea textului, editarea video după scenariu, verificarea materialului, difuzarea acestuia la postul TV. Materialul jurnalistic care a fost cel mai greu de realizat a fost: La 84 de ani, locuiește în bordei și folosește telefonul mobil. La 84 de ani, are grijă de gospodărie. Este vorba de Maria Ardeleanu din satul Rogojeni, raionul Șoldănești. Mătușa nu locuiește într-o casă obișnuită, ci într-un bordei, dar... e în pas cu tehnologiile. Are și un telefon mobil care o ajută să comunice cu copiii și nepoții [5]. Materialul video cu elemente de portretizare a adunat jumătate de milion de vizualizări, aproape 3000 de distribuiri pe Facebook, peste 11 000 de aprecieri și 400 de comentarii. În concluzie, putem menționa că astfel de materiale video cu elemente de portretizare au un impact destul de puternic asupra publicului. Iar asta se datorează realității sociale în care trăim, iar prin intermediul unor astfel de reportaje scoatem în evidență atât personalitatea, cât și mediul în care trăiesc eroii noștri. Realitatea, în general, dar și problemele sociale, în particular, reflectate în materialele de televiziune, transmit emoții și stări de spirit, care pot duce la schimbări în societate.