Actualitatea cercetării rezidă în suprasaturarea piețelor care determină un grad înalt de competitivitate în toate industriile, făcând dificilă supraviețuirea unei entități economice pe piață și în necesitatea stringentă existentă pe plan național și internațional de trecere la afaceri sustenabile, în care resursele disponibile să fie utilizate cât mai rațional. Scopul cercetării este de a identifica modul în care o afacere sustenabilă poate utiliza strategia oceanului albastru pentru a rămâne competitivă pe piață. Pentru a îndeplini acest scop, au fost stabilite următoarele obiective: 1. Cercetarea conceptului pânzei modelului sustenabil de afaceri. 2. Analiza semnificației strategiei oceanului albastru. 3. Identificarea posibilității de integrare a strategiei oceanului albastru în pânza modelului sustenabil de afaceri. Elementul inovativ este reprezentat de elaborarea procedurii de integrare a caracteristicilor strategiei oceanului albastru în completarea pânzei modelului sustenabil de afaceri. Metodologia utilizată include metodele de cercetare: metoda observației, inducția și deducția, analiza logică și sinteza, analogia și comparația, gruparea, selectarea, prezentarea sub formă de figuri; și baza informațională reprezentată de cărți, articole, bloguri și pagini oficiale ale organizațiilor internaționale. Conținuturi teoretice. Pânza unui model de afaceri este definită ca „rațiunea modului în care o organizație creează, furnizează și captează valoare” [1, p.1475]. Aceasta poate fi descrisă cel mai bine prin intermediul a nouă blocuri de bază care arată logica modului în care o companie intenționează să obțină venit: parteneri-cheie, activitățicheie, resurse-cheie, valoarea propusă, relații cu clienții, canele, segmente de clienți, structura costurilor și fluxurile de venituri [2, p.15]. Pânza modelului sustenabil de afaceri are ca scop maximizarea impactului pozitiv și minimizarea impactului negativ asupra societății și naturii. Astfel, aceasta conține încă două blocuri ce reprezintă conceptul de sustenabilitate în cadrul afacerii: costurile ecologice și sociale, și beneficiile ecologice și sociale [3]. Strategia oceanului albastru (SOB) și pânza modelului de afaceri se complementează una pe alta, oferind o „imagine de ansamblu” vizuală care ne ajută să înțelegem modul în care schimbarea unui bloc al modelului de afaceri afectează celelalte componente. SOB se referă la crearea de industrii complet noi prin diferențiere fundamentală, spre deosebire de concurența în industriile existente prin modificarea modelelor deja existente [2, p.226].Aspecte practice. Pentru integrarea strategiei oceanului albastru în pânza modelului sustenabil de afaceri, se recomandă utilizarea Cadrului celor patru acțiuni la fiecare bloc de construcție a modelului de afaceri. Un exemplu de o astfel de integrare este reprezentat de Turnul fără smog – proiect inițiat de către danezul Daan Roosegaarde. Principiul de funcționare al acestuia are la bază energia solară, turnul aspirând și filtrând până la nivel de nanoparticule aproximativ 30 mii m3 de aer poluat pe oră, eliberându-l apoi în stare pură în atmosferă. Materialul rezidual obținut în urma filtrării este mai apoi expus presiunii înalte, timp de 30 minute, devenind copia, în nuanță neagră, a diamantelor naturale, care sunt ulterior utilizate pentru crearea bijuteriilor, în special a inelelor de logodnă. Concluzii și recomandări. În urma cercetării efectuate, putem concluziona următoarele: 1. Am cercetat conceptul pânzei modelului sustenabil de afaceri. 2. Am analizat semnificația strategiei oceanului albastru. 3. Am identificat posibilitatea de integrare a strategiei oceanului albastru în pânza modelului sustenabil de afaceri. Astfel, putem oferi următoarele recomandări pentru consumatorii organizaționali: 1. Implementarea unei strategii de afaceri prin care, concomitent, să fie asigurată reducerea costurilor și majorarea valorii create pentru clienți. 2. Respectarea principiului de sustenabilitate în crearea modelului de afaceri prin integrarea costurilor și beneficiilor socioecologice. 3. Adoptarea unei gândiri sistemice în desfășurarea proceselor de afaceri: cum modificarea elementului X va determina modificarea elementului Y.