The research field of this study is formed by a specific reference element of criminal law, represented by the issue of the legal classification of crimes, defined as a logical-legal process that reflects a mental activity through which the interpreter of the criminal law places a prejudicial act in the pattern of the criminal law. The legal classification of the crime is a mandatory premise for the application of the criminal law by the court, thus conditioning in the most direct way the quality of the judicial act in the field of criminal law. For these reasons, the classification of crimes must express the requirements arising from the principle of criminal legality, so that the transposition into life of the criminal law is perfectly suitable and dimensioned to the will of the legislator. It is inescapable that at the basis of the correct legal classification of crimes lies the exegetical knowledge of criminal law, knowledge that must be based, first of all, on the study of the objective and subjective signs through which the legislator formulates the legal content of the crimes. Starting from these reasons, we considered it appropriate to approach how the signs of the content of the crime can be deciphered in the process of legal framing by taking into account the legislative techniques and particularities through which their description takes place within the criminal law. Therefore, the immediate objective pursued by us in carrying out this study is to provide the interpreter of the criminal law with some cognitive conceptual benchmarks, and the mediated one - to facilitate the process of legal framing of the crime in the practical activity of realizing the criminal law.

Domeniul de cercetare al acestui studiu îl formează un element specific de referință al dreptului penal, reprezentat de problematica încadrării juridice a infracțiunilor, definită ca fiind un proces logico-juridic ce reflectă o activitate mintală prin care interpretul legii penale amplasează o faptă prejudiciabilă în tiparul legii penale. Încadrarea juridică a infracțiunii este o premisă obligatorie de aplicare a legii penale de către instanța de judecată, condiționând astfel în modul cel mai direct calitatea actului de justiție în materie de drept penal. Din atare considerente, încadrarea infracțiunilor trebuie să exprime exigențele care decurg din principiul legalității penale, astfel încât transpunerea în viața a legii penale să fie perfect potrivită și dimensionată la voința legiuitorului. Este ineluctabil că la baza încadrării juridice corecte a infracțiunilor stă cunoașterea exegetică a dreptului penal, cunoaștere care trebuie să se bazeze, în primul rând, pe studiul semnelor obiective și subiective prin care legiuitorul formulează conținutul juridic al infracțiunilor. Plecând de la aceste rațiuni, am considerat ca fiind oportună abordarea modului în care semnele conținutului infracțiunii pot fi descifrate în procesul încadrării juridice prin luarea în considerare a tehnicilor și particularităților legislative prin care are loc descrierea lor în interiorul normei penale. Prin urmare, obiectivul imediat urmărit de către noi la realizarea acestui studiu este furniza interpretului legii penale a unor repere conceptuale cognitive, iar cel mediat – facilitarea procesul încadrării juridice a infracțiunii în activitatea practică de realizare a dreptului penal.