Călătorind în Basarabia, în anul 1905, Nicolae Iorga a acordat o atenție constantă analizei vestimentației locuitorilor. Hainele reflectau caracterul și viziunile omului, identitatea sa etnică, stările de spirit din societate. Istoricul a consemnat observațiile respective în lucrarea Neamul românesc în Basarabia. A remarcat prezența frecventă a oamenilor în uniforme militare (bărbații erau mobilizați în războiul ruso-japonez). Până și hainele elevilor semănau cu uniformele ostașilor. Ele reflectau promovarea militarismului și măreției Rusiei de către autoritățile vremii. La Chișinău, istoricul a apreciat rafinamentul elitelor care purtau straie de modă europeană. L-a interesat mult portul țăranilor, subliniind repetat că este identic cu cel al românilor de peste Prut. Anume țărănimii, considera autorul, i se datorează menținerea caracterului românesc al Basarabiei.

During his travel in Bessarabia, in 1905, Nicolae Iorga paid permanent attention to the analysis of the inhabitants’ dress. The dress mirrored one’s character and visions, his/her ethnic identity, as well as the social states of mind. The historian wrote down these observations in his work The Romanian People in Bessarabia. He remarked on the frequent presence of people wearing military uniforms (men were mobilized in the Russian-Japanese war). Even pupils’ clothes looked like soldier’s uniforms. They reflected the militarism and majesty of Russia, promoted by the authorities of that time. In Chișinău, the historian appreciated the refined spirit of the elites who were wearing European fashion clothes. He showed great interest in the peasant’s clothes, emphasizing several times that they were identical to the ones worn by the Romanians from the right bank of Prut. According to him, the maintenance of the Romanian character of Bessarabia was due to the local peasantry.