Tema romilor în operele lui Constantin Șișcan
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
120 0
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
39(=214.58):821.161.1.09(478) (1)
Antropologie culturală. Ethnografie. Obiceiuri. Tradiții. Datini. Mod de viață. Folclor (2219)
Literatură slavă (slavonă) de Est (Literatură rusă, Literatură ucraineană, Literatură bielorusă) (367)
SM ISO690:2012
PROCOP, Svetlana. Tema romilor în operele lui Constantin Șișcan. In: Studii culturale: . Zilele Europene ale Patrimoniului, Ed. 5, 26 septembrie 2023, Chişinău. Chişinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2023, Ediţia 5, p. 61. ISBN 978-9975-84-196-2.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Studii culturale
Ediţia 5, 2023
Simpozionul "Simpozionul naţional de studii culturale: dedicat Zilelor Europene ale Patrimoniului"
5, Chişinău, Moldova, 26 septembrie 2023

Tema romilor în operele lui Constantin Șișcan

CZU: 39(=214.58):821.161.1.09(478)

Pag. 61-61

Procop Svetlana
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 22 noiembrie 2023


Rezumat

Anul acesta marcăm a 90-a aniversare de la nașterea scriitorului Constantin Șișcan (1933–2023), care a fost un umanist în adevăratul sens al cuvântului. Ca un adevărat basarabean, a tratat cu mare respect reprezentanții altor etnii, văzând adevărata frumusețe a lumii în diversitate. A avut sentimente deosebite pentru reprezentanții etniei rome, admirându-le dorința de frumusețe, libertate și o viață vibrantă. Acest lucru nu putea să nu se reflecte în opera sa, în care găsim descrierea scenelor cotidiene cu romi și personaje de etnie romă. O discuție separată merită istoria despre modul în care Constantin Șișcan a tradus mostre de folclor țigănesc din dialectul ursar, cules de către Georghii Cantea în timp de câțiva ani în satul său natal. A apărut o carte ce a surprins prin temperamentul ei sudic unic și farmecul deosebit. Și nu este nimic surprinzător în acest fapt, deoarece Constantin Șișcan s-a născut și și-a petrecut copilăria aici, la Chișinău, într-o zonă urbană, care pe atunci, la mijlocul secolului trecut, se numea Râșcanovca de Jos. În această zonă din cartier locuiau reprezentanți de diferite naționalități: moldoveni, greci, ruși, bulgari, evrei și romi. Cunoscându-le îndeaproape viața și traiul, mai târziu devenind un scriitor cunoscut atât la noi în republică, cât și în afara ei, Constantin Șișcan a reușit să descrie în operele sale schițe etnografice vii dintr-un trecut mai îndepartat, în care imaginile etnice create de scriitor par să prindă viață. Toate aceste mostre, cum ar fi micile scripturi, criptate în operele de artă și în traducerile lui Constantin Șișcan, ar putea constitui baza unui film interesant.