Plugul de aur în folclorul românesc
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
72 0
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
398.34(478) (9)
Folclor propriu-zis (721)
SM ISO690:2012
PROHIN, Andrei. Plugul de aur în folclorul românesc. In: Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii, Ed. Ediția 34, 25 octombrie 2023, Chişinău. Chişinău: Editura „Lexon-Prim”, 2023, Ediția XXXIV, pp. 33-34. ISBN 978-9975-172-13-4.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii
Ediția XXXIV, 2023
Conferința "Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii"
Ediția 34, Chişinău, Moldova, 25 octombrie 2023

Plugul de aur în folclorul românesc

CZU: 398.34(478)

Pag. 33-34

Prohin Andrei
 
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
 
 
Disponibil în IBN: 31 octombrie 2023


Rezumat

În gândirea populară, munca e privită drept una din marile valori umane. În special, munca pământului este elogiată în mai multe narațiuni, cum ar fi povestea plugului de aur. O întâlnim la sfârșitul secolului al XIX-lea, atestată în dreapta Prutului, mai târziu fiind culeasă și în Basarabia. În majoritatea variantelor, se relatează cum un împărat a confecționat un plug de aur, trimițând slujitorii să întrebe oamenii cât valorează plugul sau ce poate face. Numai Preminte Solomon a știut să răspundă: „dacă va ploua în luna lui mai, nimene nu-l poate prețui, iar de nu va ploua, acel plug nu face nici un ban”. Din poveste, conchidem că valoarea plugului de aur nu constă în metalul prețios, ci în utilitatea sa practică. Plugul devine prețios doar prin munca agricultorului, comparată cu aurul. Potrivit unei variante basarabene, „plugăria îi aurăria. Dacă plugarul plugărește, toată suflarea se hrănește”. În alte povești (Comoara, Ulciorul cu galbeni, Comoara îngropată în vie), munca agrară și roadele ei sunt asemuite cu „o comoară de bani” sau cu „o oală cu galbeni de aur”. Concomitent, autorul anonim relativizează prețul aurului care, de sine stătător, nu poate face glia să rodească. Nici munca omului nu e îndeajuns, deoarece roada depinde de ploile căzute la timp și în cantitate suficientă. În subtextul parabolei, ne apare ipostaza ambivalentă a plugarului: truda lui e scumpă ca aurul, dar o însoțesc greutățile și incertitudinea. Ca etalon valoric suprem, plugul de aur e menționat în unele proverbe: „femeia bună e plug de aur în casa omului”; „măiestria-i plug de aur”. În unele variante ale Plugușorului, această unealtă este zugrăvită prin epitetele „de argint”, „împodobit cu aur și mărgărint”, „cu tânjele aurite” ș.a. Referințe la plugul de aur întâlnim și în culturile altor popoare (iranieni, siamezi, sciți). Analizându-i semnificațiile, înțelegem mai limpede implicațiile poveștii românești. Plugul de aur e asociat regelui și e plasat într-un timp mitic, al modelelor exemplare. Valoarea plugului de aur o relevă, nu întâmplător, anume împăratul Solomon, deținător al înțelepciunii divine. Se sugerează astfel că plugăria ocupă vârful ierarhiei valorice în gândirea populară, fiind rânduită de Însuși Dumnezeu.