Un nou sit fortificat descoperit la Cosăuţi (r-nul Soroca)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
163 8
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-19 00:46
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
903.4:902.2(478-22) (1)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
Arheologie (937)
SM ISO690:2012
VORNIC, Vlad, POPOVICI, Sergiu, CHITIC, Vladimir. Un nou sit fortificat descoperit la Cosăuţi (r-nul Soroca). In: Artefacte, tehnologii şi materii prime în spaţiul tiso-nistrean în epoca fierului”, colocviu de vară, Ed. Editia 1, 27 iulie 2022 - 30 iulie 2023, Chişinău. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2023, p. 12. ISBN 978-5-36241-000-1..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Artefacte, tehnologii şi materii prime în spaţiul tiso-nistrean în epoca fierului”, colocviu de vară 2023
Conferința "Artefacte, tehnologii şi materii prime în spaţiul tiso-nistrean în epoca fierului”, colocviu de vară (2023; Saharna)"
Editia 1, Chişinău, Moldova, 27 iulie 2022 - 30 iulie 2023

Un nou sit fortificat descoperit la Cosăuţi (r-nul Soroca)

CZU: 903.4:902.2(478-22)

Pag. 12-12

Vornic Vlad1, Popovici Sergiu1, Chitic Vladimir2
 
1 Agenţia Naţională Arheologica a Moldovei,
2 Universitatea de Stat din Moldova
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 14 august 2023


Rezumat

Pe baza datelor oferite de imaginile satelitare și ortofoto, acum doi ani unul din semnatarii acestor rânduri a identificat la Cosăuţi (r-nul Soroca) un nou sit arheologic fortificat, marcat Cosăuţi XV. La începutul lunii mai 2023, cu ocazia deplasării în această localitate din preajma Sorocii pentru inspectarea bine-cunoscutei staţiuni paleolitice Cosăuţi I de la periferia sud-vestică a satului, specialiștii Agenţiei Naţionale Arheologice au efectuat o cercetare perieghetică și în zona cu potenţial arheologic semnalată pe baza imaginilor satelitare. Drept rezultat, în punctul la care ne referim, situat pe malul drept înalt al Nistrului, la distanţa de 1,2 km spre est de localitate, au fost descoperite resturi de locuire atribuite culturii getice din sec. V-III a. Chr. și culturii Sântana de Mureș-Cerneahov din sec. IV p. Chr. De asemenea, pe teren a fost clar observat un val de pământ de forma unui semicerc orientat spre sud-est, lat de circa 15 m și înalt de aproximativ 0,5 m, care includea o incintă cu dimensiunile de circa 115×115 m, protejată natural spre nord-vest de malul abrupt al râului Nistru, iar spre nord-est și sud-vest de două râpe. Fiind bine-cunoscut faptul că în arealul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov așezările fortificate lipsesc, pe baza ceramicii lucrate cu mâna caracteristice, cetăţuia de pământ de pe malul Nistrului de la Cosăuţi poate fi atribuită culturii getice din epoca fierului. Facem însă precizarea că fragmente ceramice atât getice, cât și de tip Sântana de Mureș, au fost găsite și în afara incintei fortificate, pe o suprafaţă totală de circa 160×150 m. Judecând după unele imagini satelitare, este posibil ca fortificaţia nou-descoperită de la Cosăuţi să fi fost prevăzută în partea ei centrală și cu un bastion. Evident, pentru clarificarea acestui aspect și a diferitor altor probleme, se impune investigarea sitului arheologic stratifi