Acest material se bazează pe cercetările de teren efectuate de autor în satele cu o populație compactă lipovenească. Ritualurile de înmormântare și pomenire sunt incluse în grupul de ritualuri ale ciclului de viață (împreună cu ritualurile la naștere, botez și nuntă) și se disting prin cel mai mare grad de conservatorism și nu sunt susceptibile de împrumut. Mai mult, este cunoscut faptul că riturile de înmormântare și pomenire ale lipovenilor se caracterizează printr-o serie de trăsături arhaice. În timpul intervievării informatorilor din Cunicea, Egorovca, Pocrovca au fost dezvăluite o serie de particularități ale diferitelor etape ale acestei ritualități – înainte de înmormântare, de înmormântare și de pomenire. Hainele pentru cel decedat sunt pregătite din timp (există reglementări stricte în acest sens), iar giulgiul este cusut după decesul persoanei. Pentru o mai bună conservare a corpului defunctului, mai ales pe vreme caldă, s-au folosit mijloace precum varul, urzica etc. În sicriu se pun „лестовки” (mătănii rituale), înfășurate în jurul degetului inelar al mâinii stângi, iar sub cap – „подручник” (perniță). Bărbatul decedat este dus la cimitir de bărbați, femeia – de femei. Lipovenii au o cruce deosebită, cu opt colțuri, și este instalată altfel – la picioare, și asta are explicație. Preotul slujește prohodul în biserică și se țin panahide în primul an de mai multe ori: «третинки» (de 3 zile), «девятинки» (de 9 zile), la 20 de zile, la 40 de zile și «годовщинки» (la un an). Se servește, printre alte mâncăruri, trei feluri obligatorii: borș roșu (preparat după o rețetă specială), tăiței și orez dulce. Alcoolul nu este permis. De pomană se dă o pâine, un prosop și niște bani, de obicei câte 20 de lei. De „Blajini” se dau așa-numitele „pomeni ascunse” – după miezul nopții se merge pe furiș la fântână și se lasă pomeni (sare, chibrituri etc.).