Batista de brâu (băsmăluța, batista, năfrămița) este un accesoriu nelipsit al vestimentației tradiționale. Este un subiect frecvent discutat, întâlnit și astăzi, păstrat în calitate de tradiții în cadrul festivităților de destinații și ocazii variate, dar în semnificații mult prea stilizate, reinterpretate și probabil deplasate de la tradițiile autentice caracteristice băsmăluței. Batista de brâu sau băsmăluța este o piesă auxiliară, un accesoriu ocazional de formă pătrată sau patrulateră ce completează costumele femeiesc și bărbătesc ale moldovenilor și însoțește omul pe parcursul întregii vieți – de la naștere pană la moarte, oferind protecție și semnificație. Protecția este oferita de elementele decorative brodate, croșetate și cusute cu acul. Materialele din care se realiza băsmăluța erau din in, bumbac, mătase cu suprafața netedă, uniformă țesute tradițional în casă. Chenarul se completa de o dantelă croșetată de diferită lățime, frecvent cu identificarea unui ornament, dar și franjuri din firele de urzeală și bătătură întăriți cu o cusătură. Ornamentul se realiza în diverse tehnici de broderie, cum ar fi broderia în cruciuliță simplă în patru capete ori cruciulița dublă sau “musca îmbrobodită”, lănțișorul, „gura păpușii”, „căsuța”, care oferă semnul grafic cruciform ori a unei ferestruici, sunt și „ocoale”, și „soroace”, diverse tipuri de cheițe și cusături cu acul - toate impun grafica geometrizată și sunt motive ale produselor autentice sau elemente grafice păstrate de milenii cu semnificații aparte în cazul batistei de brâu. Subiectul comunicării va oferi relațiile de organizare, de compunere a elementelor decorative corelate cu simbolul semnelor relațiilor sociale brodate pe piesa auxiliară a costumului popular – băsmăluța.