Din punct de vedere psihosocial, orice schimbare organizațională necesită analiza unor aspecte legate de: percepțiile privind necesitarea unor asemenea schimbări (cum sunt percepute de diferite categorii de beneficiari); rezistența și gradul de pregătire pentru schimbare (experiențe anterioare, practici de succes, abilități ce necesită a fi dezvoltate etc.); percepțiile privind echitatea și justiția social-organizațională ș.a. Investigarea acestor aspecte este esențială, deoarece, în fond, nu doar schimbarea în sine contează (importanța și urgența acesteia), ci și modul în care este percepută, acceptată și asumată de către actorii implicați în acest proces. Totodată, schimbările organizaționale nu pot fi disociate de schimbările societale în sens larg, acestea fiind în fond niște răspunsuri și ajustări instituționale la aceste schimbări. Orice proces de schimbare societală, dar și organizațională, demarează prin analiza contextului în care schimbarea va fi implementată. În termenii teoriei reprezentărilor sociale, acest fapt ar însemna investigarea reprezentărilor pe care grupul sau grupurile le au cu referire la problematica schimbării, acesta fiind de altfel și punctul de plecare în strategia pe care trebuie să o adopte agenții schimbării. Respectiv, așa cum reprezentările sociale ghidează acțiunile și conduitele umane, o asemenea abordare ne-ar permite să identificăm și posibile răspunsuri atitudinale și comportamentale la schimbarea planificată. În acest context, ne propunem să analizăm modul în care perspectiva reprezentărilor sociale poate fi utilizată în implementarea cu succes a schimbărilor strategice la nivel instituțional, dar și rolul psihologului școlar în acest sens.

From a psychosocial point of view, any organizational change requires the analysis of certain aspects related to the perceptions regarding the need for such changes (as perceived by different categories of beneficiaries); the resistance and degree of readiness for such changes (previous experiences, successful practices, skills that need to be developed, etc.); the understanding of equity and social-organizational justice, etc. Investigating these aspects is essential because, in the end, it is not only the change itself that matters (its importance and urgency), but also how it is perceived, accepted and assumed by the actors involved in this process. At the same time, organizational changes cannot be disconnected from societal changes in a broad sense, which are in fact institutional responses and adjustments to these changes. Any process of societal transformation, as well as organizational, starts by analysing the context in which the change will be implemented. In the terms of the theory of social representations, this fact would mean investigating the representations that the group or groups have with reference to the issue of change, which is also the starting point in the strategy that change agents have to consider. Accordingly, as social representations guide human actions and behaviours, such an approach would also allow us to identify possible attitudinal and behavioural responses to the planned change. In this context, we propose to analyse how the perspective of social representations can be used in the successful implementation of strategic changes at the institutional level, but also the role of the school psychologist in this sense.