Autointerpretarea ca strategie conversațională
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
203 9
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-25 09:44
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
811.135.1’42 (4)
Limbi romanice balcanice (Limba română) (1456)
SM ISO690:2012
COSMESCU, Alexandru. Autointerpretarea ca strategie conversațională. In: Lecturi in memoriam acad. Silviu Berejan, Ed. 6, 16 mai 2023, Chişinău. Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2023, Ediția 6, pp. 47-54. ISBN 978-9975-3430-7-7. DOI: https://doi.org/10.52505/lecturi.2023.06.06
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Lecturi in memoriam acad. Silviu Berejan
Ediția 6, 2023
Conferința "Lecturi în memoriam acad. Silviu Berejan"
6, Chişinău, Moldova, 16 mai 2023

Autointerpretarea ca strategie conversațională

Self-interpretation as a Conversational Strategy

DOI:https://doi.org/10.52505/lecturi.2023.06.06
CZU: 811.135.1’42

Pag. 47-54

Cosmescu Alexandru
 
Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”
 
 
Disponibil în IBN: 12 iulie 2023


Rezumat

Interacțiunea verbală implică un proces continuu de negociere și renegociere a sensului enunțurilor, în funcție de scopurile asumate de participanți. Or, unul dintre scopurile implicite ale interacțiunii este ceea ce poate fi numit înțelegere reciprocă. Unul dintre lucrurile pe care le facem când vorbim unul cu altul este să creăm posibilitatea unei cât mai mari apropieri – până la izomorfie – între ceea ce înțeleg interlocutorii atunci când au de a face unul cu enunțurile celuilalt. Interacțiunea conversațională devine astfel reflexivă și metadiscursivă – a vorbi despre elemente ale conversației înseși pentru a le clarifica. Acesta este contextul în care survine fenomenul autointerpretării: revenirea locutorului la ceva ce a spus anterior, pentru a-și reformula enunțul în lumina a ceea ce este considerat drept neînțelegere de către destinatar. Studiul propus va reprezenta o analiză a formelor și funcțiilor autointerpretării în discurs.

t. Verbal interaction involves a continuous process of negotiation and renegotiation of the utterances’ meaning, depending on the participants’ goals. In this sense, one of the implicit goals of interaction is what can be called mutual understanding. One of the things that we do when we speak with each other is to create the possibility of an increasing coming-together – ideally until they become isomorphic – of what the speakers understand when they deal with each other’s utterances. Conversational interaction becomes thus reflexive and metadiscursive – speaking about elements of conversation itself in order to clarify them. This is the context in which the phenomenon of self-interpretation appears: the speaker’s return to something that they previously said, in order to reformulate their utterance based on a perceived misunderstanding by the addressee. The present study will offer an analysis of the forms and functions of selfinterpretation in discourse.

Cuvinte-cheie
autointerpretare, strategie conversațională, teoria pertinenței, dialog, analiza discursului,

self-interpretation, conversational strategy, Relevance theory, dialogue, discourse analysis