Introducere. Promovarea sănătății reprezintă o strategie intermediară între indivizi și mediu care combină alegerea individuală și responsabilitatea socială și are ca scop asigurarea unei stări de sănătate mai bune pe viitor. Populaţia tânără din toată lumea constituie aproximativ 1,2 miliarde de persoane. Deși este recunoscut faptul că tinerii sunt adesea consideraţi un grup sănătos, la nivel global aproximativ 1,2 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 10-24 ani decedează în fiecare an. Majoritatea problemelor de sănătate ale tinerilor pot fi prevenite, un impediment fiind barierele multiple în accesarea informaţiei. Scopul studiului este evaluarea măsurilor de promovare a sănătății și ed ucației pentru sănătate în rândul elevilor. Material și metode. Cercetarea a fost realizată în baza chestionării elevilor privind evaluarea măsurilor de promovare și educația pentru sănătate în instituțiile de învățământ. Pentru studiu a fost planificat un lot de 111 elevi cu vârsta de 10-18 ani. Instrumentul de studiu, un chestionar cu 21 de întrebări închise, a fost aplicat on-line, utilizând platforma Google Forms. Rezultate. În studiu au participat 69 de fete și 52 de băieți cu vârsta de 15 -18 ani. Un număr mare de respondenți prezintă semne ale unor modele alimentare nesănătoase și lipsa activității fizice, care în viitor pot duce la probleme de sănătate cu repercusiuni asupra dezvoltării sănătoase, armonioase și a rezistenței fizice a acestora. Rezultatele studiului au arătat că doar trei din zece elevi iau micul dejun zilnic, în special fetele (18,91%), aproximativ jumătate dintre ei consumă zilnic fructe și legume (44,7%), preponderent fetele, și unul din doi elevi consumă zilnic dulciuri, iar unul din trei elevi consumă zilnic băuturi carbogazoase. Datele privind practicarea activității fizice sunt extrem de îngrijorătoare: doar un elev din șapte practică zilnic activități fizice, iar unul din cinci doar o dată pe săptămână sau deloc. Un alt factor de risc pentru sănătate este fumatul. În rândul tinerilor incluși în studiu au prevalat băieții, constituind 19,81% în comparație cu fetele – 13,51%, care au specificat fumatul zilnic. Totodată, elevii au specificat că dețin cunoștințe slabe sau insuficiente despre HIV/SIDA. Este îngrijorător faptul că elevii sunt dezinformați și au cunoștințe incorecte despre transmiterea HIV, prezentând atitudini discriminatorii față de persoanele seropozitive. Astfel, 3 26% din respondenți consideră că infecția HIV se poate transmite prin înțepătură de țânțar; 20% – prin luarea mesei împreună cu o persoană HIV pozitivă; 18% – prezervativul nu poate reduce răspândirea infecției HIV. Concluzii. Predarea și însușirea abilităților din educația pentru sănătate este relevantă în instituțiile de învățământ, iar profesorii trebuie să recurgă la diverse activități pentru a îmbunătăți rezultatele învățării în materie de sănătate ale elevilor.