Arhitectura modernismului socialist este percepută preponderent negativ și, în cele mai multe cazuri, neglijată. Atitudinile sunt specifice atât Republicii Moldova, cât și celorlalte state din fostul „bloc răsăritean”. Chestiunea se datorează unor considerente estetice sau unor rațiuni de spațiu și condiții cotidiene. Teza principală a comunicării este că arhitectura modernismului socialist a reintrat în atenția cercetătorilor din domeniu, ceea ce a dus la o reconsiderare și popularizare a acesteia. Sub aspect metodologic, cuantificarea creșterii preocupării pentru acest tip de arhitectură poate constitui o dificultate. Totuși, resuscitarea interesului se argumentează prin diferite abordări. În ultima decadă au apărut o serie de expoziții și evenimente dedicate stilului arhitectural. În paralel cu acestea a avut loc o dezvoltare a literaturii științifice legate de modernismul socialist. Interacțiunea și impactul aferent din social media constituie o altă modalitate de confirmare a trendului. Nu se poate afirma o largă răspândire a popularizării, dar confirmarea interesului crescând este relevantă și semnificativă, întrucât modernismului socialist îi este adăugată posibilitatea capitalizării. Pe lângă valorile culturale sau educaționale intrinseci monumentelor, acestea pot adăuga o dimensiune economică pozitivă. Republica Moldova ar avea de câștigat printr-un bun management și prin valorificarea acestui tip de patrimoniu. De asemenea, resuscitarea interesului față de monumentele realismului socialist, valorizarea și restaurarea acestora pot reda un impact social pozitiv vieții cotidiene.