În orașul Tighina, fost punct vamal la o trecere importantă a drumului moldovenesc peste Nistru, se află o fortificație atribuită perioadei de după compania militară turcească în Moldova din anul 1538, după care a fost redenumită Bender. Planul cetății ocupă un teritoriu vast, întărit în exterior de o centură din bastioane din pământ și piatră, datată cu secolul XVIII. În interiorul fortificației se afla castelul, rectangular în plan, edificat din piatră, cu turnuri circulare la colțuri și pătrate la mijlocul laturilor, construit după schema mandala, o matrice cunoscută din Antichitate și utilizată în arhitectura și urbanismul oriental, ajunsă în Europa la sfârșitul perioadei medievale, în rezultatul cruciadelor și a lărgirii orizontului geografic al europenilor. Istoria castelului este incertă, fiind datat în corespundere cu cronologia cunoscută a istoriei Moldovei și a evenimentelor din ultimele cinci secole petrecute pe teritoriul ei, deși etapele de constituire a complexului fortificat sunt recognoscibile după arhitectura componentelor supraviețuite și a celor dispărute cunoscute din corpusul materialelor grafice istorice. Arhitectura cetății și conținutul documentelor istorice pun sub semnul întrebării edificarea întârziată a castelului în secolul al XVI-lea. Supoziția este în corespundere cu unele mărturii materiale, ce sugerează edificarea castelului în timpul imediat după perioada dominației Hoardei de Aur asupra interfluviului dintre Prut și Nistru, de la construcții musulmane provenind detaliile de origine orientală, încastrate în zidăria castelului. Spre această concluzie conduce și înlocuirea elementelor defensive din arhitectura castelului, ce marchează trecerea de la arme albe spre arme de foc și utilizarea artileriei la apărare