În acest articol se prezintă și se compară strategiile de traducere utilizate în procesul de traducere a operei poetice din limba japoneză în română și engleză. Principala dificultate rezidă în specificul limbii japoneze, începând cu ordinea cuvintelor în propoziție, a unui limbaj de scriere format din trei alfabete distinse (Hiragana, Katakana și Kanji), și nu în ultimul rând, lexemele utilizate ce au conotații puțin cunoscute de nevorbitorii de limbă japoneză. În cazul în care traducerea unor scurte fragmente de proză poate fi caracterizat printr-un nivel mediu de dificultate, traducerea operei poetice are un grad de dificultate considerabil mai înalt. Utilizând metoda analitică și comparativă identificăm strategiile de traducere utilizate în traducerea unui șir de poezii japoneze, haiku, și evaluam eficacitatea acestora. Corpusul creat este constituit din mai multe texte poetice, în limba de origine, japoneză. Astfel în acest articol sunt prezentate exemple specifice a traducerii acestor opere poetice realizate de mai mulți traducători. În rezultatul acestui studiu vom prelua mai multe exemple de întrebuințare a strategiilor de traducere a limbii japoneze în română și engleză, cazuri care le vom compara și analiza din punct de vedere a lexicului și construcțiilor semantice în limba română și limba engleză, aceste limbi posedând trăsături distinse din punct de vedere a gramaticii, foneticii, lexicului etc. În urma analizei tindem să compunem o listă a recomandări și o succintă descriere a eficacității acestora. Iar pe parcursul studiului consultăm publicațiile următorilor autori: Hidetoshi Tomiyama, Sugeng Hariyanto, S. F. Goncharenko, AA Dolin, Susan Bassnett.

This article presents and compares the translation strategies used to translate poetic work from Japanese into Romanian and English. The main difficulty lies in the specificity of the Japanese language, starting with the word order in the sentence, of a writing method consisting of three distinct alphabets (Hiragana, Katakana and Kanji), and last but not least, the lexemes used have connotations that are rarely known by non-speakers of Japanese. The translation of short prose fragments can be characterized by a medium level of difficulty, whereas the translation of the poetic work has a considerably higher degree of difficulty. Using the analytical and comparative method, we identify the translation strategies used for a series of Japanese poems, haiku, and evaluate their effectiveness. The corpus created consists of several poetic works, in the original language, Japanese. Thus, this article presents specific examples of the translation of these poetic works by several translators. As a result of this study, we will take several examples of the use of Japanese language translation strategies in Romanian and English, cases that are to be compared and analysed in terms of lexemes and semantic constructions in Romanian and English, these languages having distinctive features in terms of grammar, phonetics, vocabulary etc. Following the analysis, we intend to list of recommendations and a brief description of their effectiveness. For the study we consult the publications of the following authors: Hidetoshi Tomiyama, Sugeng Hariyanto, S. F. Goncharenko, AA Dolin, Susan Bassnett.