| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 261 21 |
| Ultima descărcare din IBN: 2024-03-19 16:56 |
| Căutarea după subiecte similare conform CZU |
| 614.35:615.382(1-77) (1) |
| Inspecţie şi control sanitar (92) |
| Medicamentele potrivit originii lor (478) |
 SM ISO690:2012CIOBANU, Elena, CROITORU, Cătălina, FERDOHLEB, Alina. Fenomenul de rezistență la antibiotice în țările cu venituri mici și mijlocii: prin prisma instrumentului „cunoștințe, atitudini și practici ale medicilor”. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 7, 9-10 februarie 2023, Chişinău. Iași – Chișinău-Lviv: 2023, Ediția 7, pp. 190-191. ISSN 2558 – 894X. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine Ediția 7, 2023 |
||||||
|
Conferința "Yesterday’s cultural heritage – contribution to the development of tomorrow’s sustainable society" 7, Chişinău, Moldova, 9-10 februarie 2023 | ||||||
|
||||||
| CZU: 614.35:615.382(1-77) | ||||||
| Pag. 190-191 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
Scopul. Evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor medicilor cu re-ferire la fenomenul de rezistență la antibiotice și elaborarea algoritmului de com-batere a acestui fenomen în țările cu venituri mici și mijlocii. Material și metode. A fost realizat un studiu primar. În studiu au participat 107 medici din instituțiile medico-sanitare din Republica Moldova. Instrumentul a fost aprobat în cadrul a două Comitete de Etică: Ministerul Sănătății – 26.01.2022, nr. 1245 și USMF „N. Testemiţanu” – 09.01.2022, nr. 4. Respondenții au completat un chestionar structurat în patru compartimente: cunoștințe, atitudini, practici și date personale. Datele au fost prelucrate statistic în IBM SPSS-27. Rezultate. Eșan-ionul a fost divizat în lotul A (medicii care prescriu antibiotice) – 43,93% și lotul B (medici care nu prescriu antibiotice) – 56,07%. Vârsta medie – 41,3±1,05 ani, vechimea de muncă – 16,52±1,11 ani. Din medicii chestionați 91,6% (95%: IÎ, 85,2-95,8) au afirmat că posedă cunoștințe suficiente privind utilizarea antibi-oticelor; iar cu afirmația că „utilizarea nejustificată a antibioticelor le face să devină ineficiente” au fost de acord 100% medici. La prescrierea tratamentului medicii au luat în calcul rezistența la antibiotice în 68,2% (95%: IÎ, 59,0-76,5). Au manifestat hotărâre în timpul prescrierii antibioticelor – 43,9% (95%: IÎ, 34,8-53,4). Pentru a stabili agentul cauzal medicii au indicat investigații de la-borator în 73,8% (95%: IÎ, 56,5-89,5), iar antibiograma a fost indicată în 69,2% (95%:IÎ, 52,7-87,2). Au fost semnalate 37,4% (95%: IÎ, 24,9-53,3) când medicii au prescris antibiotice la solicitarea pacienților, iar în 34,6% (95%: IÎ, 22,4-50,2) pentru a menține relația cu pacientul. Concluzie. Marea majoritate a medicilor cunosc despre fenomenul de rezistență la antibiotice, însă o parte din ei nu man-ifestă atitudini și practici corespunzătoare. Cunoștințele lotului B (medici care nu presriu antibiotice: cercetători, cadre didactice universitare, etc.) este mai înalt în comparație cu lotul A (medici clinicieni). Acest fapt argumentează necesitatea realizării acțiunilor concrete pentru a crește gradul de conștientizare și de abordare practică a problemei și a reduce efectele negative ale fenomenului. |
||||||
|
|
|
|
