Sistemul judecătoresc actual reprezintă unul dintre importantele domenii, în care statul are posibilitate de a deveni angajator în societate, astfel își permite să dezvolte adevărate modele de bună practică în modul de gestionare a resurselor umane – de la accedere şi promovare, răspundere disciplinară în profesie, până la condiţiile de lucru, programul şi siguranţa angajaţilor. Bărbații continuă să domine sfera justiției, asta deși în ultimii ani se vede o creștere a ponderii femeilor în mai multe domenii. Astfel, în ceea ce privește magistrații, raportul bărbați-femei este în creștere de la 33,6% în 2008 la 47,4% în 2017 (https://www.moldova.org/infografic-femeile-justitie/). Situația nu s-a schimbat redical, astfel în 2021 avem o prezentă de 48,0 % a femeilor în funcție de judecătpare și 52,0 % a bărbaților judecători în sistem. Aceste date statistice ne trezesc curiozitatea de a afla care sunt acele obstacole pe care le întâmpină o femeie în cariera sa de a deveni judecatoare în Republica Moldova. În acest context, evidențiem și posibilitatea analizei situației apărută în 2020, atunci când Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității (CPEDAE) a emis o decizie favorabilă, prin care s-a constatat discriminarea unei judecătoare pe criteriu de gen și maternitate în realizarea dreptului la muncă. În acelaşi timp, sistemul de justiție confirmă că profesia de judecător rămâne puternic masculinizată, deoarece femeile nu sunt reprezentate în mod proporțional în pozițiile de conducere (la instanţele superioare sau în funcţii de conducere ale instanţelor). Încă persistă prejudecăți și stereotipuri referitoare la rolul femeii în familie și în societate, judecătoarele fiind puse în fața unei misiuni imposibile de a echilibra cerințe profesionale și de familie extrem de solicitante.