Fabrica de politici de reconciliere în zona mediteraneană: justiţia tranziţională ca model de gestionare al unui trecut violent (partea I).
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
155 1
Ultima descărcare din IBN:
2023-05-06 18:09
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
341.1 (357)
Dreptul organizațiilor internaționale (273)
SM ISO690:2012
GAMURARI, Vitalie, ABDELAZIZ, Mukhtar. Fabrica de politici de reconciliere în zona mediteraneană: justiţia tranziţională ca model de gestionare al unui trecut violent (partea I).. In: Studii Juridice Universitare, 2022, nr. 2, pp. 27-40. ISSN 1857-4122. DOI: https://doi.org/10.54481/sju.2022.2.03
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Studii Juridice Universitare
Numărul 2 / 2022 / ISSN 1857-4122

Fabrica de politici de reconciliere în zona mediteraneană: justiţia tranziţională ca model de gestionare al unui trecut violent (partea I).

The Reconciliation Policy Factory in the Mediterranean Area: Transitional Justice as a Model for Managing a Violent Past (Part I)

DOI:https://doi.org/10.54481/sju.2022.2.03
CZU: 341.1

Pag. 27-40

Gamurari Vitalie, Abdelaziz Mukhtar
 
Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 5 aprilie 2023


Rezumat

The Maghreb space was and remains a specific one, conservative and little affected by European democratic processes, despite the fact that it has secular traditions with European states, especially with France, Spain and Italy. The last decades of the 20th century have radically changed the mentality of the class politics of this region, including thanks to external factors, but also internal ones, dictated by the visions of the new generation influenced by Western democratic values. However, the reconciliation process of the Maghreb countries’ societies cannot be viewed outside of the evolutionary processes that strongly influenced the respective political regimes and produced major effects on the progressive changes in the interest of the citizen. At the same time, we cannot examine the respective societies as a package, each of them having its own traditions, be it political, legal, cultural or social. In such conditions, the practice accumulated by the Maghreb countries in the implementation of transitional justice, the final objective being national reconciliation, is of increased interest for post-conflict societies, including the Republic of Moldova.

Spaţiul Maghreb a fost şi rămâne a fi unul specific, conservatist şi puţin afectat de procesele democrtice europene, în pofida faptului că are tradiţii seculare cu statele europene, în special cu Franţa, Spania şi Italia.ultimele decenii ale secolului XX au schimbat cardinal mentalitatea clasei politice ale acestei regiuni, inclusiv graţie factorilor externi, dar şi ai celor interni, dictată de viziunile noii generaţii influenţate de valorile democratice occidentale. Totuşi, procesul de conciliere ale societăţilot Ţărilor Maghreb nu poate fi privit în afara proceselor evolutive ce au influenţat puternic regimurile politice respective şi au produs efecte majore asupra schimbărilor progresive în interesul cetăţeanului. Totodată, nu putem examena la pachet societăţile respective, fiecare dintre ele având tradiţiile sale, fie că este vorba despre cele de ordin politic, juridic, cultural sau social. În astfel de condiţii prezintă interes sporit pentru societăţile post-conflict, inclusiv pentru Republica Moldova practica acumulată de Ţările Maghreb în implementarea justiţiei tranziţionale, obiectivul final fiind concilierea naţională.

Cuvinte-cheie
Maghreb countries, transitional justice, national reconciliation, truth commission, reforms, victims,

Ţările Maghreb, justiţia tranziţională, conciliere naţională, comisie pentru adevăr, reforme, victime