Comunicarea, se definește ca performanța de a descifra sensul, semnificația, conotația și denotația legăturilor sociale, organizate sau dezorganizate, cu ajutorul simbolurilor, semnelor, reprezentărilor și altor modalități de modelare informațională, în scopul declanșării, obținerii stabilității, amplificării, diminuării, amânării sau stopării unor comportamente (conduite) individuale sau de grup. Pentru relațiile sociale și implicit pentru relațiile publice, comunicarea reprezintă o componenta esențială, o stare de spirit și un instrument. Ea este, în același timp, o forță motrice a progresului, calea spre înțelegere, armonie și dreptate, dar și o sursă a conflictelor, a neînțelegerilor.

Communication is defined as the performance of deciphering the meaning, significance, connotation and denotation of social ties, organized or disorganized, with the help of symbols, signs, representations and other ways of informational modeling, in order to trigger, achieve stability, amplify, diminish, postpone or stopping individual or group behaviors (conduct). For social relations and implicitly for public relations, communication is an essential component, a state of mind and a tool. It is, at the same time, a driving force of progress, the path to understanding, harmony and justice, but also a source of conflicts and misunderstandings.