Articolul precedent |
Articolul urmator |
215 14 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-27 14:31 |
SM ISO690:2012 SCHIVU (HMURA), Irina. Impactul separării temporare a copiilor și tinerilor de părinți și manifestări in comportament. In: Probleme actuale ale ştiinţelor umanistice.: Analele științifice ale doctoranzilor și competitorilor, Ed. 16, 1 ianuarie 2019, Chişinău. Chișinău: CEP UPS „I.Creangă”, 2017, Vol.16, Partea 2, pp. 289-303. ISBN 978- 9975-46-348-5. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Probleme actuale ale ştiinţelor umanistice. Vol.16, Partea 2, 2017 |
||||||
Conferința "Probleme actuale ale ştiinţelor umanistice." 16, Chişinău, Moldova, 1 ianuarie 2019 | ||||||
|
||||||
Pag. 289-303 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Experiența istorică ne demonstrează că familia este mediul cel mai favorabil creșterii și dezvoltării copilului. Familia oferă mediul orientat spre asigurarea bunăstării și siguranței copilului, al dezvoltării psiho-emoționale și sociale pozitive a acestuia. Copilul trebuie să reprezinte o valoare centrală a oricărei societăți. Principiul fundamental pe care se bazează toate actele normative care reglementează domeniul de protecție a copilului este interesul superior al acestuia. Acest principiu a stat la baza reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului. Ajungînd într-o situație defavorabilă, autoritățile tutelare acceptă ușor separarea copilului de mediul familial, fără a depune eforturile necesare pentru menținerea copiilor în familie și comunitate. Cel mai profund afectați de efectele negative ale plasamentului în instituții rezidențiale sunt copiii de vîrstă fragedă. Studiile demonstrează efectele negative ale instituţionalizării şi separării copilului de mediul familial: subdezvoltare intelectuală, capacitate redusă de adaptabilitate și integrare socială, abilități limitate pentru trai independent, risc de dezvoltare a comportamentelor antisociale, delicvente, consum de alcool și droguri, dependența de asistența sistemului de protecție. Consecințele instituționalizării asupra copiilor de vîrsta fragedă sunt cel mai greu de recuperat, în primul rînd, datorită lipsei de afecțiune interpersonală și atașament în primii ani de viață, care duce la dereglări în dezvoltarea psiho-emoțională și intelectuală ulterioară a copiilor. Aceasta accentuiază necesitatea de reducere a perioadei de timp al aflării copilului în instituții rezidențiale de protecție și reintegrarea lui în familia biologică.25 |
||||||
Cuvinte-cheie reintegrare, separare, ataşament, pierdere, instituție, dezinstituționalizare, îngrijire, copil în dificultate, familia biologică, stiluri parentale, reintegration, separation, attachment, Loss, institution, deinstitutionalization, care, child in difficulty, biological family, parenting styles |
||||||
|