Impactul separării temporare a copiilor și tinerilor de părinți și manifestări in comportament
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
215 14
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-27 14:31
SM ISO690:2012
SCHIVU (HMURA), Irina. Impactul separării temporare a copiilor și tinerilor de părinți și manifestări in comportament. In: Probleme actuale ale ştiinţelor umanistice.: Analele științifice ale doctoranzilor și competitorilor, Ed. 16, 1 ianuarie 2019, Chişinău. Chișinău: CEP UPS „I.Creangă”, 2017, Vol.16, Partea 2, pp. 289-303. ISBN 978- 9975-46-348-5.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Probleme actuale ale ştiinţelor umanistice.
Vol.16, Partea 2, 2017
Conferința "Probleme actuale ale ştiinţelor umanistice."
16, Chişinău, Moldova, 1 ianuarie 2019

Impactul separării temporare a copiilor și tinerilor de părinți și manifestări in comportament


Pag. 289-303

Schivu (Hmura) Irina
 
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău
 
 
Disponibil în IBN: 22 februarie 2023


Rezumat

Experiența istorică ne demonstrează că familia este mediul cel mai favorabil creșterii și dezvoltării copilului. Familia oferă mediul orientat spre asigurarea bunăstării și siguranței copilului, al dezvoltării psiho-emoționale și sociale pozitive a acestuia. Copilul trebuie să reprezinte o valoare centrală a oricărei societăți. Principiul fundamental pe care se bazează toate actele normative care reglementează domeniul de protecție a copilului este interesul superior al acestuia. Acest principiu a stat la baza reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului. Ajungînd într-o situație defavorabilă, autoritățile tutelare acceptă ușor separarea copilului de mediul familial, fără a depune eforturile necesare pentru menținerea copiilor în familie și comunitate. Cel mai profund afectați de efectele negative ale plasamentului în instituții rezidențiale sunt copiii de vîrstă fragedă. Studiile demonstrează efectele negative ale instituţionalizării şi separării copilului de mediul familial: subdezvoltare intelectuală, capacitate redusă de adaptabilitate și integrare socială, abilități limitate pentru trai independent, risc de dezvoltare a comportamentelor antisociale, delicvente, consum de alcool și droguri, dependența de asistența sistemului de protecție. Consecințele instituționalizării asupra copiilor de vîrsta fragedă sunt cel mai greu de recuperat, în primul rînd, datorită lipsei de afecțiune interpersonală și atașament în primii ani de viață, care duce la dereglări în dezvoltarea psiho-emoțională și intelectuală ulterioară a copiilor. Aceasta accentuiază necesitatea de reducere a perioadei de timp al aflării copilului în instituții rezidențiale de protecție și reintegrarea lui în familia biologică.25

Historical experience shows us that the family is the most favorable environment for child growth and development. The family offers the environment aimed at ensuring the child's well-being and safety, its positive psycho-emotional and social development. The child must be a central value of any society. The fundamental principle on which all the normative acts regulating the child protection are based is the superior interest of the child. This principle underpins the reform of the residential child care system. In an unfavorable situation, the guardianship authorities easily accept the separation of the child from the family environment without making the necessary efforts to keep children in the family and community. The most affected by the negative effects of placement in residential institutions are young children. Studies show the negative effects of institutionalization and separation of the child from the family environment: intellectual underdevelopment, low capacity for adaptability and social integration, limited skills for independent living, risk of developing antisocial behaviors, delinquency, alcohol and drug use, dependence on system support protection. The consequences of institutionalization on younger children are the most difficult to recover, primarily due to the lack of interpersonal affection and attachment in the early years of life, leading to disturbances in children's psycho-emotional and intellectual development. This emphasizes the need to reduce the time spent in a residential institution for protection and reintegration into the biological family.

Cuvinte-cheie
reintegrare, separare, ataşament, pierdere, instituție, dezinstituționalizare, îngrijire, copil în dificultate, familia biologică, stiluri parentale,

reintegration, separation, attachment, Loss, institution, deinstitutionalization, care, child in difficulty, biological family, parenting styles