Păpăuți „La Goncear”: istoria unui sit arheologic, ignorat de arheologi
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
344 3
Ultima descărcare din IBN:
2024-05-03 12:00
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.2/4"638"(478) (1)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
ZANOCI, Aurel, DULGHER, Victor, CHITIC, Vladimir. Păpăuți „La Goncear”: istoria unui sit arheologic, ignorat de arheologi. In: Descoperiri vechi şi abordări noi în arheologia epocii fierului din spaţiul tiso-nistrean: colocviu de vară, 28-31 iulie 2022, Chişinău. Chișinău-Saharna: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2022, pp. 111-128. ISBN 978-9975-87-746-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Descoperiri vechi şi abordări noi în arheologia epocii fierului din spaţiul tiso-nistrean 2022
Conferința "Descoperiri vechi şi abordări noi în arheologia epocii fierului din spaţiul tiso-nistrean"
Chişinău, Moldova, 28-31 iulie 2022

Păpăuți „La Goncear”: istoria unui sit arheologic, ignorat de arheologi

Păpăuți “La Goncear”: the history of an archaeological site ignored by archaeologists

CZU: 902/903.2/4"638"(478)

Pag. 111-128

Zanoci Aurel, Dulgher Victor, Chitic Vladimir
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 18 ianuarie 2023


Rezumat

Cu ocazia permutării unor colecţii muzeale, păstrate în depozitul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, a fost descoperit un lot de ceramică, ce provenea din satul Păpăuţi, raionul Rezina. În primăvara anului 2022 au fost realizate cercetări de suprafaţă în zona acestei localităţi, cu scopul localizării sitului de unde au fost recuperate artefactele și elucidării contextului arheologic. Investigaţiile de teren au pus în evidenţă existenţa mai multor niveluri de locuire din epoca fierului, dar și descoperiri din perioada medievală. Vestigiile de interes arheologic pentru cercetarea noastră sunt redate de cele din epoca fierului: fragmente de la vase locale lucrate cu mâna, precum și fragmente ce provin de la o amforă de Ikos și de la un vas cu firnis negru. Plecând de la materialele descoperite, locuirea din prima epocă a fierului poate fi atribuită culturii Saharna (sec. X-IX a. Chr.), iar cea din a doua epocă a fierului – culturii getice.

During the relocation of some museum collections kept in the storage of the National Museum of History of Moldova, an assemblage of pottery found in the village of Păpăuţi, Rezina District, came into the field of our attention. In the spring of 2022, ground surveys were carried out in the area of this village in order to locate the site where the artifacts were found and to clarify the archaeological context. The field investigations revealed several occupation layers of the Iron Age, as well as archaeological finds of the medieval period. Our study considers archaeological objects related to the Iron Age, namely fragments of local hand-made pottery, as well as fragments of an Ikos amphora and of a black-glazed vessel. Based on the materials found, the habitation of the Early Iron Age can be attributed to the Saharna culture (10th-9th centuries BC), and the habitation of the Late Iron Age belongs to the Getae culture.

Cuvinte-cheie
bazinul râului Ciorna, prima epocă a fierului, a doua epocă a fierului, aşezare, ceramică modelată cu mâna, amfore, ceramică cu firnis negru,

Ciorna River basin, Early Iron Age, Late Iron Age, settlement, hand-made pottery, Amphorae, black-glazed ware